Video 27 de ani de la Revoluţie. Peste 1.000 de morţi, niciun vinovat. Operaţiunea Trandafirul. IMAGINI DOCUMENT

După ce a fost clasat iniţial, dosarul Revoluţiei a fost redeschis în acest an după ce judecătorii au constatat, în iunie, superficialitatea cu care s-au făcut cercetările. În noiembrie, procurorii militari au anunţat extinderea urmăririi penale, in rem, cu privire la infracţiuni contra umanităţii. Magistraţii arată că „pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară de după 1989 a determinat uciderea, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane”. Procurorii mai arată că, prin dezinformările şi manipulările lansate în acea perioadă de la nivel oficial, „s-a creat aparenţa unui război civil”. Divizarea conducerii Armatei, difuzarea de ordine şi informaţii false care au avut drept urmare lupte între armată şi miliţie sau între unităţi ale aceloraşi arme, ar fi avut ca scop „preluarea puterii şi legitimarea noilor lideri”. Pe 18 decembrie 1989, oameni mureau seceraţi de gloanţe pe treptele Catedralei de la Timişoara. Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal. Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Gândul propune o imagine completă a zilelor din decembrie 1989.

18 decembrie 1989. Începută cu o zi înainte, reprimarea manifestanţilor de la Timişoara a continuat pe 18 decembrie, zi care, dincolo de confruntări permanente din stradă, va rămâne în memoria colectivă drept data celei mai odioase crime îndreptate împotriva timişorenilor, a poporului, în general: ridicarea fără autorizaţie, transportul la Bucureşti şi incinerarea a 40 (43) dintre morţii Timişoarei la crematoriul „Cenuşa”, din ordinul Elenei Ceauşescu.

Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Inginerul Dan Rotariu va pune la dispoziţia lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locţiitorul comandantului MJ Timiş, va încărca cadavrele aflate la morga Spitalului Judeţean, împreună cu ofiţerii de miliţie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurenţiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mişea, Eugen Peptan.

Au mai participat la operaţiunea de incinerare a cadavrelor şi la aruncarea cenuşii Grigorie Ciupagea, şeful Secţiei Cimitire Bucureşti, Gheorghe Zâmbroianu, Mihai Mititelu, Bociagă Ştefan Nicolae, Cîmpean Grigor şi Iordan Gheorghe, muncitori. Căpitanul de miliţie Dorel Marian Nuţu a transportat cu o autospecială, cele patru pubele cu cenuşă pe care le-a deversat, în data de 20 decembrie, la o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni

Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal.

„În 18 decembrie 1989, Timişoara părea un oraş învins”

Gândul a prezentat o serie de mărturii tulburătoare din acele zile de la Timişoara. Profesorul de istorie Adrian Kali de la Liceul Teoretic "Grigore Moisil"a povestit că în 18 decembrie 1989 Timişoara părea un oraş învins. Kali avea atunci 21 de ani şi lucra într-un institut de proiectări din Timişoara. A ieşit în stradă să ceară şi el căderea regimului comunist şi a fost împuşcat în spate, iar două gloanţe i-au perforat plămânul.

"În data de 18 decembrie 1989, Timişoara părea un oraş învins. În seara de 17 decembrie 1989 s-a tras şi au murit oameni. Apoi a venit o ploaie care a şters tot sângele. A fost un fenomen interesant din punct de vedere meteorologic. Oraşul era pe mâna forţelor de ordine. Erau dispozitive militare care blocau, pur şi simplu, oraşul. Cu toate astea, lumea a ieşit în stradă. Nu la nivelul zilei de 17 decembrie, dar a ieşit. Şi s-a tras. S-a tras în acel grup de la Catedrală. Înainte de asta au mai fost împuşcaţi mortal alţi doi oameni", rememorează Kali.

Tot el spune că, în 18 decembrie 1989, primarul de la acea vreme, Petru Moţ, a participat la mai multe şedinte, printre care una la Universitatea de Vest din municipiu, unde au fost condamnate evenimentele din zilele anterioare şi apoi s-a decretat legea marţială.

"Petru Moţ a fost chemat la şedinţe şi s-a spus că, dacă e un grup mai mare de trei oameni pe străzi, să se tragă asupra lor. Asta era acea lege marţială", povesteşte Kali.

După-amiaza, sfidând noile reguli, un grup de peste 40 de persoane s-a adunat pe scările Catedralei Mitropolitane. Au început să strige împotriva regimului comunist şi să cânte "Deşteaptă-te, române". Armata se afla peste drum de Catedrală, iar la un moment dat a început să tragă.

Atunci a avut loc deja celebrul episod în care porţile Catedralei au fost închise, iar oamenii au căzut seceraţi pe scări. Au fost adunate de pe scările lăcaşului de cult 43 de cadavre care au fost duse, apoi, la morga Spitalului Judeţean din Timişoara.

"La Bucureşti nu se întâmpla nimic în această zi, niciunde nu se întâmpla nimic, însă la Timişoara a fost a treia zi de rezistenţă. Seara s-au hotărât să scape de cadavre. S-a adunat o echipă de la Miliţia Militară şi au început operaţiunea «Vama». Aşa se numea pentru început, apoi «Travama», apoi «Trandafirul». Au intrat şi efectiv au furat cadavrele din morga spitalului, cu complicitatea unor medici de la Spitalul Judeţean. Le-au încărcat ca pe colete, de fapt aşa le-au şi spus, colete, le-au pus într-o maşină frigorifică de la Comtim şi le-au dus la Bucureşti. Cadavrele erau învelite în cearşafuri. Aveau drumul deschis să ajungă cât mai curând la Bucureşti. Au ajuns la destinaţie în data de 19 decembrie 1989, când deja ştim ce s-a întâmplat acolo: cadavrele au fost arse, apoi cenuşa a fost pusă în containere şi aruncată într-o gură de canal. Şoferii erau civili, nu ştiau ce transportau. Când s-au întors la Timişoara, în 20 decembrie, oraşul era cu totul altul, era liber de comunism", afirmă Adrian Kali.

Ce a urmat:

19 decembrie 1989. Timişoara a intrat în grevă, Armata în cazărmi

20 decembrie 1989.Ziua în care revoluţionarii ies în balconul Operei, iar Timişoara e primul oraş liber de comunism

21 decembrie 1989. Ziua în care mii de bucureşteni au strigat „Jos Ceauşescu!” şi „Libertate!”. Baricada de la Intercontinental, primii morţi la Universitate

22 decembrie 1989. Ziua în care se naşte Consiliul Frontului Salvării Naţionale, avându-l, ultimul pe listă, „cu voia dumneavoastră”, pe Ion Iliescu 

23 decembrie 1989. Lupta cu teroriştii se înteţeşte. În ţară, mor sute de oameni nevinovaţi

24 decembrie 1989. Soarta lui Ceauşescu e pecetluită. Iliescu semnează înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional

25 decembrie 1989. Ziua în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi

Dosarul Revoluţiei, redeschis. Cercetările extinse: Pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea, lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane

După cum a relatat gândul, în 2011 România fusese obligată de CEDO să investigheze cu celeritate Dosarul Revoluţiei. După patru ani însă acesta a fost clasat, pentru ca în iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să decidă redeschiderea lui pe motiv că ceercetările au fost făcute superficial. În noiembrie 2016, procuroriI militari ai Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea urmăririi penale, in rem (asupra faptelor), în Dosarul Revoluţiei, cu privire la infracţiuni contra umanităţii. „Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane”, arată procurorii, într-un comunicat de presă. Procurorii susţin că a existat un atac generalizat, care se circumscrie infracţiunii contra umanităţii, prin faptul că au avut loc incidente armate într-un număr mare de localităţi.

„Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, arată procurorii.

Procurorii anunţă că cercetările vor fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului 11/P/2014, care a fost clasat, inclusiv cu privire la faptele comise după 22 decembrie 1989.

Citeşte şi: 27 de ani de la Revoluţie. Peste 1.000 de morţi, niciun vinovat. Operaţiunea Trandafirul. IMAGINI DOCUMENT

Citeşte şi: Cine sunt parlamentarii pe care românii i-au trimis acasă. Cristiana Anghel, Elena Udrea, Remus Cernea şi Daniel Barbu, printre cei care n-au mai prins un loc în legislativ

Citeşte şi: Legea "Dragnea" de eliminare a 102 taxe, declarată constituţională/UPDATE: Klaus Iohannis nu o promulgă şi întoarce legea la Parlament. Reacţia liderului PSD după decizia preşedintelui

Citeşte şi: USR participă la consultările de Cotroceni. Componenţa delegaţiei