COMENTARIU Bogdan Nicolae: Din Rusia, cu dragoste frăţească şi cu arma

Continuăm astăzi seria de evaluări asupra situaţiei şi redăm felul în care decidenţi politici, analişti şi experţi militari din Ucraina, Republica Moldova, Polonia şi Lituania percep tabloul din teren. Urmăriţi în Mediafax, Aleph News şi în Monitorul Apărării şi Securităţii contribuţiile acestora la înţelegerea Rusiei şi a limitelor pe care regimul de la Kremlin vrea să le testeze.

O analiză specială a temei va fi inclusă în ediţia nr.12 a revistei trimestriale a Monitorului Apărării şi Securităţii, pe care o veţi putea procura de la Editura Mediafax.

Maxar şi TikTok divulgă (aproape) tot

Toţii ochii, văzuţi şi nevăzuţi, sunt aţintiţi asupra regiunii noastre în acest final de an. Imaginile din satelit arată o realitate care necesită explicaţii şi care îndeamnă la alertă şi la precauţie, pe toate dimensiunile securităţii. Martori din teren, simpli cetăţeni, popularizează zilnic imagini şi relatări despre mişcări ale unor unităţi din Districtele Militare de Vest, Central şi de Sud ale forţelor armate ruse. Camere inocente de la bordul unor autoturisme surprind convoaie pe şosele şi pe căi ferate îndreptându-se către diverse puncte de concentrare a forţei.

Dacă dai o căutare pe Twitter, vezi sute de instantanee ori filmări cu trenuri care duc tancuri, transportoare blindate, piese de artilerie, unităţi de comandă şi control, precum şi diverse componente ale lanţului logistic către destinaţii care se răspândesc pe un semicerc virtual din Crimeea, trecând prin Rostov pe Don şi Voronej, până în Smolensk. Cu răbdare şi cu permutări, ruşii au făcut în aşa fel încât la final de noiembrie au adus la graniţa lor de sud şi de vest cu Ucraina tot ceea ce le trebuie pentru a trezi pe toată lumea din amorţeala tipică a sezonului de iarnă, premergătoare Crăciunului.

„Go, West!” E timpul?

Analizând din nou lista de exerciţii militare notificate de ministerul rus al apărării, nu putem să ocolim ipoteza că toate au fost, de fapt, prilejuri pentru pre-poziţionări ale unor efective militare pentru ceea ce vedem astăzi drept masare a unei armate gata de război la graniţa Ucrainei. Tocmai de aceea, l-am întrebat pe Grazvydas Jasutis, expert în securitate în spaţiul ex-sovietic şi profesor la universităţi din Elveţia, Franţa şi Spania, despre scenariul şi condiţiile în care forţele armate ruse au derulat mega-exerciţiul „Zapad 2021”, ca şi despre legătura dintre intenţiile militare ale Moscovei privind Ucraina şi Uniunea Rusia-Belarus.

Grazvydas Jasutis ne reaminteşte faptul că, în cadrul ceremoniei de închidere a exerciţiului „Zapad 2021”, ministrul adjunct al apărării al Rusiei, general-locotenent Yunus-bek Evkurov, a declarat că exerciţiile ruso-belaruse au demonstrat că este posibil să se reunească grupuri militare puternice, capabile de diverse activităţi de luptă. Dincolo de afirmaţiile pline de emfază ale lui Evkurov, care spunea că aceste grupuri ar putea acţiona ca un bastion împotriva agresiunii şi ar putea folosi capacităţile lor de atac pentru a trezi duşmanii la realitate, se poate extrage evidenţa faptului că „Zapad 2021” a arătat obiectivele alianţei ruso-belaruse şi a întărit controlul Rusiei asupra Belarus.

Amploarea şi gama acestor exerciţii au fost stridente. Au implicat aproximativ 200.000 de militari, 80 de aeronave şi elicoptere, 760 de unităţi de echipament militar şi până la 15 nave. Exerciţiile s-au întins pe 2.000 de kilometri şi au mobilizat, printre altele, forţe terestre, forţe speciale, marina militară, război electronic, precum şi capacităţi de culegere a informaţiilor din medii electronice şi din telecomunicaţii. Evaluarea lui Jasutis despre forţele Federaţiei Ruse care operează la periferia Uniunii Rusia-Belarus este fără echivoc: trupele ruse deţin controlul la frontiera Uniunii. Există un lanţ de comandă foarte puternic şi ar fi foarte puţin probabil să vedem vreun comportament necorespunzător sau vreo interpretare greşită a ordinelor.

Grazvydas Jasutis atrage totodată atenţia asupra faptului că aceste exerciţii au fost planificate şi executate ca modalitate de eludare a restricţiilor legale privind desfăşurarea permanentă a trupelor. Observabilă şi în cazul altor manevre efectuate de către forţele armate ruse, această manieră de acţiune reprezintă un risc din ce în ce mai mare pentru flancul estic al NATO.

Rusia nu admite să dea socoteală pentru postura agresivă

Grazvydas Jasutis scoate în evidenţă auto-poziţionarea Rusiei în postura apărării. Pe durata „Zapad 2021”, preşedinţii Putin şi Lukaşenko au fost în contact regulat şi au discutat despre exerciţiile în curs, iar ministerul rus al apărării a postat aproximativ 200 de mesaje pe website-ul propriu, ceea ce sugerează că organizatorii au dorit să prezinte exerciţiul ca pe un eveniment cu importanţă majoră. Revenind la declaraţia vice-ministrului apărării de la ceremonia de închidere a exerciţiilor, potrivit căreia Federaţia Rusă este pregătită să-şi respingă duşmanii, contrastul cu realitatea este izbitor. Dacă ne uităm la războaiele pe care le-a instrumentalizat în spaţiul ex-sovietic, numai despre ripostă la agresiune nu a fost vorba în faptele Moscovei.

Rusia a exersat cu aliatul său din flancul vestic răspunsul conjugat în faţa unei posibile ameninţări de ordin militar din partea Occidentului. A fost oare un fel de pregătire pentru ceva ce Rusia plănuieşte să obţină prin creşterea presiunii politice, economice şi militare asupra Ucrainei? Numai adversarii lui Putin din Rusia ar putea să ne răspundă la această întrebare.

Cu un regim politic depăşit de vremuri, Rusia pare că vrea să intre în logica precedentelor 2008 şi 2014. În 2021, un alt conflict armat se profilează ca origine a ciclului de renaştere.

Cam la fiecare şapte ani, cu suficient timp înainte de nişte alegeri, învingătorul Putin, ştiut încă de pe-acum, plânge de fericire pentru Maica Rusie. Tu, precum Moscova, nu crede în lacrimi!

• Grazvydas Jasutis este doctor în filosofie şi predă cursuri privind studii de securitate post-sovietică la universităţi din Elveţia, Franţa şi Spania.
• Anterior, a lucrat pentru UE şi OSCE în Georgia, Indonezia, Mali, Burkina Faso, Kosovo şi în Macedonia de Nord, precum şi pentru Delegaţia Lituaniei la NATO şi Ministerul Apărării din Lituania.
• Interesele sale de cercetare includ drepturile omului, reformele sectorului de securitate, gestionarea conflictelor, procesele de transformare politică şi terorismul în spaţiul post-sovietic.