FOTO DOCUMENT CSM, în sesizarea către Curtea Constituţională: Modul în care s-a adoptat ordonanţa de urgenţă, ameninţare la adresa statului de drept

În sesizarea transmisă Curţii Constituţionale, conducerea CSM invocă existenţa unui conflic juridic de natură constituţională, făcând referire la condiţiile în care a fost adoptată ordonanţa de urgenţă privind modificarea codurilor penale.

"Spre deosebire de alte situaţii analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanţii executivului au ascuns intenţia reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având acelaşi obiect, în timp ce şedinţa de guvern urma să înceapă, prin neanunţarea pe ordinea de zi a şedinţei de guvern a acestui proiect de act normativ şi neinformarea preşedintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanţă de urgenţă, deşi ministrul justiţiei a fost invitat la şedinţa Plenului Consiliului, stabilită pentru a doua zi, precum şi prin desfăşurarea şedinţei de guvern intempestiv, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept, democratic, expres prevăzut de art. 1 alin (3) din Constituţie", se arată în sesizarea înaintată Curţii Constituţionale a României (CCR).

Preşedintele CSM susţine că multe dintre modificările cuprinse în ordonanţă depăşesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curţii Constituţionale, făcând referire la prevederea referitoare la denunţ, potrivit căreia sesizarea organelor penale se poate face la cel mult şase luni de la comiterea faptelor. O altă prevedere criticată este abrogarea articolului care sancţiona neglijenţa în serviciu.

De asemenea, în sesizare se menţionează că în deciziile CCR nu se regăsesc prevederea care impune existenţa unui prejudiciu de peste 200.000 de lei, sumă de la care ar putea fi anchetată o infracţiune de abuz în serviciu, şi adăugarea articolului potrivit căruia prevederile legale nu se aplică în cazul adoptării de acte normative.

În document se precizează că prevederile ordonanţei sunt de natură a crea dificultăţi actului de justiţiu.

"Un remediu efectiv pentru restabilirea ordinii constituţionale referitoare la competenţele autorităţilor publice în materia legiferării îl constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvernul României, cu depăşirea competenţelor normative prevăzute de Legea fundamentală, de orice efect juridic, ca act care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intenţiei autorului. Viciile grave care afectează acest act normativ produc efecte nu doar în sfera constituţionalităţii sale, ci sunt de natură a genera un conflict juridic de natură constituţională, afectând în mod esenţial echilibrul şi separaţia puterilor în statul de drept", se arată în sesizare.

Citeşte şi: Lia Olguţa Vasilescu: "Ştiam de OUG pe Justiţie înainte de şedinţa de guvern; mie nu mi se aplică"

Citeşte şi: DNA, despre riscurile adoptării ordonanţei pe Justiţie: Toţi funcţionarii publici, abilitaţi să emită acte normative, vor fi scutiţi de răspundere

Citeşte şi: GALERIE FOTO Şedinţa de plen a Camerei intrerupta

Citeşte şi: Păduri tăiate ilegal: Aproape 24.000 de metri cubi au dispărut din cinci judeţe ale României

Citeşte şi: Comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti, apel public pentru apărarea statului de drept

Citeşte şi: Lia Olguţa Vasilescu: "Ştiam de OUG pe Justiţie înainte de şedinţa de guvern; mie nu mi se aplică"