A fost adoptată Legea care stabileşte cum se exploatează gazele din Marea Neagră. 50% din producţie va fi tranzacţionată pe piaţa din România / Dragnea: Nu putem accepta să fim dependenţi energetic de ruşi

UPDATE Dragnea: Nu putem accepta ca România să-şi păstreze dependenţa energetică de ruşi

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat luni, după ce deputaţii au adoptat, decizional, proiectul care stabileşte măsurile de exploatare a gazelor din Marea Neagră, că nu putem accepta ca ţara noastră să fie în continuare dependentă energetic de Rusia.

„Este o lege foarte importantă şi cred cu speranţa că abţinerile sau voturile împotrivă au fost generate nu de rea credinţă ci poate dintr-o înţelegere greşită a prevederilor din această lege”, a declarat la tribuna plenului, liderul PSD Liviu Dragnea, după ce deputaţii au adoptat proiectul de lege care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Discursul acestuia a fost întrerupt de vociferări în sală din partea partidelor de opoziţie. Astfel, Dragnea a replicat: „E aici un disc care e stricat şi tot vorbeşte”.

Preşedintele de şedinţă, Florin Iordache, a fost nevoit să intervină pentru ca liderul PSD să-şi poată relua discursul.

„Nu au fost negocieri în spatele niciunei uşi nici deschise nici închise, nu se fac negocieri pe marginea unei legi. Ceea ce am prezentat eu astăzi am făcut-o pentru că am vorbit cu colegii mei de la Camera Deputaţilor şi am convenit împreună că înainte de a vota această lege într-o formă sau alta toţi vedem în grup care sunt datele economice, datele financiare şi avantajele strategice pentru România”, a afirmat Liviu Dragnea, răspunzând astfel reproşurilor opoziţiei.

Acesta a susţinut că s-a consultat cu colegii din Camera Deputaţilor şi au hotărât că legea nu trebuie adoptată în forma Senatului.

"Trebuia să fie adoptată această lege nu în forma care a venit de la Senat, nu vreau să acuz pe nimeni, ori a fost superficialitate ori nu a fost o analiză foarte atentă, dar nu puteam accepta în Camera Deputaţilor ca România să-şi păstreze în continuare dependenţa energetică de ruşi, Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că Romania devine una dintre puţinele ţări din lume care devine independentă energetic. De asemenea, suprataxare zero nu putea fi acceptată pentur că nu poti ca stat român să nu încasezi absolut nimic", a completat Dragnea, după votul final.

Camera Deputaţilor a adoptat, luni, în calitate de for decizional, proiectul care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, cu 175 de voturi pentru 30 împotrivă şi 30 de abţineri.

Ştirea iniţială:

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a anunţat luni, înainte ca deputaţii să voteze iniţiativa, că proiectul de lege a suferit modificări în comisie, astfel că nu va fi adoptat în forma adoptată deja de Senat. Printre modificările adoptate de comisie şi preluate de Camera Deputaţilor se numără şi cea referitoare la producţia de gaze care va fi tranzacţionată pe piaţa din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut iniţial. De asemenea, o altă modificare adusă de comisie şi adoptată de Camera Deputaţilor, se referă la introducerea sumelor încasate din revedenţe şi impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

„A fost o falsă discuţie în spaţiul public, şi miza nu era redevenţa. Ea e prinsă în acordul petrolier cu aceste companii din 2008. Ce am prins noi în varianta de la Camera Deputaţilor pe care o vom vota astăzi. Creditul fiscal se elimină. Impozit pe veniturile suplimentare. S-a luat preţul de bază 71 lei pe megawatt oră şi s-a pus un impozit pe diferenţă, de la 41 de lei pe megawatt oră se impozitează cu 3%. Înseamnă 24,87 miliarde lei. Înseamnă 6,28 miliarde dolari pe care le încasează statul român.(...) Jumătate din producţia de gaze va fi tranzacţionată pe piaţa din România. Asta înseamnă independenţă energetică. Introducem la Cameră sumele încasate din revedenţe şi impozite suplimentare vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat”, a afirmat Liviu Dragnea.

Citeşte şi: Dragnea: Jumătate din producţia de gaze, tranzacţionată în România. Asta e independenţă energetică

Proiectul de lege prevede procentele de calcul a impozitului pentru titularii de acorduri petroliere astfel:

„Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv; c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv; d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv; e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh şi 145 lei/MWh inclusiv; f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh şi 160 lei/MWh inclusiv; g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh şi 175 lei/MWh inclusiv; h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh şi 190 lei/MWh inclusiv; i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh”, se arată în articolul 19 din iniţiativa adoptată de deputaţi.

În forma adoptată de Senat, articolul 19 arăta astfel: "Data de referinţă pentru stabilirea valorii creditului fiscal este data intrării în vigoare a prezentei legi şi creditul fiscal se va calcula conform legislaţiei în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi."

Un alt articol prevede că titularii de acorduri petroliere vor beneficia de cote procentuale de redevenţă petrolieră.

Art.18. „(1) Titularii de acorduri petroliere beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de cotele procentuale de redevenţă petrolieră şi de pragurile de producţie brută aferente acestor cote în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Prevederile legale referitoare la condiţionalităţi de mediu, precum şi la forţa de muncă, decurgând din legislaţia internă sau din tratate ori convenţii internaţionale la care România este parte semnatară sau aderă se aplică şi titularilor de acorduri petroliere”, prevede articolul 18 din proiectul de lege adoptat.

În forma adoptată de Senat, articolul 18 arăta: „(1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi de reglementările fiscale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi; începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

De asemenea, o altă prevedere a articolului 18 adoptată de senatori arăta astfel: „(2) ANRM şi titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiţionale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru a reflecta la nivel contractual prevederile prezentului articol”

Comisiile de specialitate au dat tot luni aviz favorabil pe proiectul de lege.

Deputaţii din PMP au votat împotriva proiectului de lege.

„Este votul cu cea mai mare miză economică. Clar că o să votăm împotriva acestui proiect de lege , pentru că articolul 18 prevedere foarte clar, un nivel fix al redevenţelor pe toată perioada celor 30 de ani plus posibilitatea de a prelungi cu încă 15 ani, iar nivelul redevenţelor să rămână ca şi la început. Nu este normal ca după ce firma care exploatează îţi acoperă din cheltuieli, noi să nu putem negocia în interesul românilor. Nu este posibil ca un contribuabil să aibă prevederi fiscale bătute în cuie. În momentul de faţă PMP va vota împotriva acestui proiect”, a susţinut deputatul Adrian Todoran, înainte de votul final.

Şi deputaţii USR au anunţat înaintea votului final că se vor abţine de la vot.

„Avem astăzi în faţa noastră o lege cu o importanţă strategică pentru România, dar şi pentru securitatea energetică. Este poate cea mai importantă lege a acestei sesiuni parlamentare şi ar fi trebuit să ne aplicăm asupra ei cu seriozitate, dezbaterile să fie unele susţinute, transparente, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Nu s-a discutat cu fermitate cadrul fiscal al acestei legi. USR se va abţine”, a susţinut deputatul USR Prună Cristina.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat pe 12 februarie, Camera Deputaţilor având rol de for decizional în acest caz. Astfel că proiectul de lege se va duce acum la preşedintele României pentru promulgare.

Citeşte şi: Deputaţii au adoptat, în forma iniţială, Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor. Cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis a fost RESPINSĂ

Citeşte şi: Codul administrativ, care vine cu pensii speciale pentru aleşii locali, a fost adoptat de Camera Deputaţilor