Design pentru economia circulara

Coaliţia pentru Economie Circulară - CERC a organizat prima dezbatere internaţională de Ecodesign din România, concept central al Economiei Circulare, cu impact determinant asupra industriei, consumatorilor şi mediului, aspect subliniat de domnul Constantin Damov, Preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară - CERC: „Ecodesignul este o formă responsabilă de design care limitează impactul de mediu al activităţii noastre sociale şi economice.”

Conceptul de eco-design a fost detaliat atât la nivel teoretic de către Alice Bodreau - Strategic Partners Manager, Fundaţia Ellen MacArthur cât şi prin exemple de bune practici ale companiilor deja implicate în proiectarea ecologică a produselor în diverse sectoare de activitate. O parte importantă a discuţiei a fost reprezentată de punctul de vedere al autorităţilor, al reprezentanţilor corpului diplomatic de la Bucureşti si al mediului academic, reprezentat prin doamna Prof. univ. dr. Mirela Stoian, Decan al Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului, Academia de Studii Economice Bucureşti.

Prezent la discuţie, domnul Mircea Fechet, vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, a sintetizat situaţia în care se află Romania: „Noi suntem un pic defazaţi pentru că, din nefericire, fie că vorbim despre designul produselor biodegradabile, fie că vorbim despre designul produselor reciclabile, fie că vorbim despre eficienţa energetică a produselor pe care le cumpărăm, produselor electrice şi electronice pe care le cumpărăm, dacă discutam despre longevitatea produselor sau despre modul în care acestea sunt proiectate pentru a putea fi reparate cu uşurinţă sau reutilizate, la noi, acestea sunt chestiuni mai degrabă filosofice. Din nefericire, România se confruntă cu nişte probleme pe care majoritatea statelor membre ale UE le-au depăşit cu zeci de ani în urmă. Şi, atunci, eu ridic o primă problemă spunând că este aproape neimportant, câtă vreme un produs ajunge în groapa de gunoi, dacă în procesul de fabricaţie a produsului respectiv s-a ţinut cont mai mult sau mai puţin despre acest eco-design despre care discutăm noi, pentru că, din nefericire, asta se întâmplă.”

Doamna Hinke Nauta, Deputy Head of Mission, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România a oferit exemple din activitatea executivului olandez în domeniul economiei circulare: „Deosebit de important la noi a fost ca încă din momentul în care politicile publice au început să fie definite, toţi stakeholderii au fost consultaţi şi au format lanţuri informaţionale care au funcţionat. Un exemplu concret este industria betonului, care este cel de-al doilea cel mai consumat material, după apă, şi este un produs simplu, cu câteva ingrediente. Fiind un sector cu reguli foarte bine stabilite, dar şi cu mulţi parteneri implicaţi, a fost dificil să fie inovat. Întregul sector este responsabil pentru 5-7% din emisiile mondiale de carbon, iar consumul său de resurse naturale este uriaş. Pentru a-i diminua impactul, reducerea, refolosirea şi reciclarea au devenit noua practică curentă. Au fost semnate înţelegeri între producători, constructori, instituţii de cercetare şi autorităţi, astfel încât până în 2030 să fie atinse ţintele indicatorilor de emisii de carbon - o reducere a acestora cu 55% faţă de 1990, 100% economie circulară în domeniul cimentului, creşterea biodiversităţii  în locurile de extragere ale resurselor şi impact social prin partajarea cunoştinţelor acumulate, inovaţie şi educaţie.”

Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 defineşte cerinţele de proiectare ecologică a produselor cu impact energetic, destinate uzului casnic, comercial sau industrial. În mod voluntar, multe alte companii aleg să-şi proiecteze ecologic produsele, chiar dacă activitatea lor nu se încadrează în această directivă europeană, deoarece sustenabilitatea în business a ajuns să însemne azi un element de competitivitate extrem de important, apreciat de consumatori şi care poate face diferenţa în alegerile acestora.

Ecodesignul reprezintă integrarea aspectelor de mediu în procesul de dezvoltare a produsului, prin echilibrarea cerinţelor ecologice şi economice. Designul ecologic ia în considerare aspectele de mediu în toate etapele procesului de dezvoltare a produsului, urmărind produse care au cel mai mic impact posibil asupra mediului pe parcursul întregului ciclului de viaţă al produsului. Au fost oferite exemple concrete de la producătorii de mobilier (Ikea), textile (Taparo SA), hârtie şi carton (DS Smith) si bunuri de larg consum (PepsiCo)

Scopul principal al eco-designului este de a anticipa şi de a minimiza impactul negativ asupra mediului (de fabricaţie, utilizare şi eliminare a produselor) prin respectarea criteriilor de protecţie a mediului pe parcursul ciclului de viaţă al unui serviciu sau al unui produs, cu impact minim asupra mediului. Avem motive întemeiate să fabricăm mai bine şi mai eficient: materiile prime şi resursele naturale sunt limitate şi, dacă nu suntem atenţi, se vor epuiza.

Designul ecologic minimizează impactul negativ al unui produs prin luarea în considerare a preocupărilor de mediu în specificaţiile sale, cum ar fi conservarea resurselor preţioase sau neregenerabile, prevenirea poluării şi absenţa pericolului pentru mediul înconjurător. Acest punct de vedere a fost susţinut de reprezentanţii companiilor din industria reciclarii (plastic - Romcarbon SA şi Resilux Schweiz AG/Poly Recycling AG, aluminiu - CANPACK Group, sticlă - FEVER şi echipamente electrice şi electronice - GreenWEEE International).

Prin folosirea de materiale cu impact mai mic asupra mediului, sau chiar prin folosirea de mai puţine materiale în general la fabricarea produselor, se urmăreşte de fapt utilizarea de mai puţine resurse în timpul procesului de fabricaţie, producând astfel mai puţină poluare şi deşeuri. Produsele fabricate conform acestor principii au un impact mai redus asupra mediului prin distribuţia lor dar şi prin uşurarea reutilizării şi reciclării printr-un design inteligent care face dezasamblarea uşoară.

În general strategiile de proiectare ecologică abordează atenuarea, compensarea, îmbunătăţirea şi restaurarea resurselor naturale, necesare pentru a îndeplini cerinţele legislative, de producţie şi distribuţie. Designul durabil urmăreşte să reducă impactul negativ asupra mediului şi asupra sănătăţii şi confortului oamenilor, îmbunătăţind astfel performanţa produselor şi serviciilor. Obiectivele de bază ale durabilităţii sunt reducerea consumului de resurse neregenerabile, minimizarea deşeurilor şi crearea unor medii sănătoase şi productive.

Coaliţia pentru Economie Circulară - CERC îşi propune să pună pe agenda publică locală subiectele legate de economia circulară care sunt frecvent discutate la nivel european şi, prin experienţa membrilor săi, să contribuie la creşterea gradului de circularitate al economiei româneşti, pentru a-i creşte competitivitatea.

Înregistrarea dezbaterii poate fi văzută aici:

https://www.facebook.com/events/620744866036567?acontext=%7B%22event_action_history%22%3A[%7B%22surface%22%3A%22page%22%7D]%7D