Legea dării în plată se va aplica şi creditelor Prima Casă. Comisiile de raport au respins amendamentele BNR şi ale băncilor

UPDATE: Amendamentele BNR şi ale băncilor, respinse

Proiectul legii dării în plată a fost votat de senatorii din comisiile pe fond reunite, Juridică şi Economică, în varianta propusă de deputatul PNL Daniel Zamfir, fiind respinse propunerile BNR şi ale bancherilor, astfel că legea va fi aplicată şi contractelor în derulare, fără plafonare.

stfel, senatorii din comisii vor trimite raportul şi avizul legislativ în plenul Senatului, unde reprezentanţii Băncii Naţionale şi ai bancherilor îşi vor susţine din nou amendamentele.

"Decizia de astăzi (miercuri - n.r.) a comisiilor a fost împotriva argumentelor noastre, vom susţine în continuare argumentele noastre în plenul Senatului şi, mai departe, la Camera Deputaţilor. De asemenea, vom încerca să convingem plenul Senatului şi Camera Deputaţilor despre câteva elementelor care trec de domeniul neconstituţionalităţii şi evoluează înspre zona literaturii. S-a decis astăzi în cele două comisii, de exemplu, că în situaţia în care două persoane sunt coproprietari ai unui bun, una dintre ele poate decide să cedeze bunul şi fără acordul celeilalte. S-a decis, de asemenea, ca atunci când o persoană a pus un bun garanţie către doi creditori poate să dea bunul respectiv întâi unui creditor, în acelaşi timp şi celuilalt creditor", a declarat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, la finalul dezbaterilor.

Principalele aspecte ale proiectului de lege, în forma adoptată miercuri de comisii, vizează aplicarea retroactivă, la contractele de credit aflate în derulare, inclusiv pentru cele contractate prin programul Prima Casă. Totodată, prevederile vor fi valabile şi pentru cei aflaţi în prezent în executare silită.

"De asmenea, vom explica şi în plenul Senatului că, în momentul în care se decide anularea garanţiilor acordate deja de către stat în cazul programului Prima Casă pentru cei peste 150.000 de debitori, înseamnă că statul îşi reneagă propriile obligaţii, deci este o formă de default de stat. Evident, acest lucru va trebui înţeles şi înlăturat din legislaţie", a adăugat Olteanu.

La rândul, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, a arătat că programul guvernamental va dispărea pe viitor, dacă legea rămâne în forma votată până la acest moment.

"Pe viitor, în mod evident, programul dispare, pentru că, dacă statul român a dat o garanţie şi o ia înapoi permiţând darea în plată în programul Prima Casă, evident nu mai poate avea loc acest program. A fost o opinie împărtăşită şi de Ministerul Finanţelor şi reiese şi din cifrele noastre", a punctat Voinea.

Totodată, senatorii au respins plafoanele solicitate de BNR, care a propus ca darea în plată să se aplice creditelor de maxim 150.000 euro, unde rata lunară depăşeşte 65% din venituri.

Şedinţa senatorilor s-a încheiat în aplauzele debitorilor prezenţi în sală.

După votul în plenul Senatului, pentru care încă nu s-a stabilit data, urmează ca proiectul de lege să ajungă în Camera Deputaţilor, unde va trece doar prin Comisia Juridică, care este comisie de raport, potrivit lui Zamfir, apoi va urma votul final în plenul Camerei.

"Toate amendamentele pe care eu le-am propus în legătură cu această lege au fost adoptate şi vreau să confirm faptul că de lege vor beneficia şi persoanele care au fost deja executate. Ele vor putea sa meargă la instanţă pentru ca aceasta să constate faptul că li s-a executat bunul şi i se va sista, cu această ocazie, poprirea pe venituri. Cred că e un lucru absolut firesc ca omul care deja a fost deja executat să nu mai fie nevoit să plătească până la sfârşitul vieţii", a declarat iniţiatorul proiectului, la finalul şedinţei comisiilor reunite.

În ceea ce priveşte programul Prima Casă, Zamfir a subliniat că a vrut evitarea unei discriminări între cei cu credite "normale" şi cei cu împrumuturi prin Prima Casă, precum şi a urmăririi debitorilor de către stat, prin ANAF, pentru recuperarea datoriilor rămase, dacă aceştia ar ajunge în situaţia de a fi executaţi silit.

"Ce nu s-a spus până acum foarte clar, mai ales de către Banca Naţională, este ce se întâmplă cu persoana care nu-şi mai poate plăti rata. În momentul în care cetăţeanul nu-şi mai poate plăti rata, statul într-adevăr plăteşte băncii datoria respectivă, dar după aceea statul român, prin ANAF, se îndreaptă asupra cetăţeanului ca să-şi recupereze datoria, iar penalităţile de la ANAF sunt absolut zdrobitoare. Şi atunci eu am vrut să evităm ca în viitor să avem două situaţii de consumatori - cei care au luat credite în condiţii normale vor răspunde numai în limita bunului ipotecat, iar cei care au luat prin Prima casă, pe lângă faptul că vor răspunde cu bunul ipotecat, vor fi urmăriţi pe viitor pentru recuperarea pagubei. Progranul Prima casă sigur că va continua. Nu-l vor băncile, putem face oricum o agenţie guvernamentală. Dacă statul decide să subvenţioneze locuinţe pentru tineri, o poate face fără nicio problemă", a conchis Zamfir.

Senatorii au votat cu 7 voturi "pentru" excluderea creditelor din programul Prima Casă şi 8 voturi "împotrivă".

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Enache Jiru, a pledat anterior, ca şi reprezentanţii BNR, pentru excluderea programului Prima Casă din sfera de aplicare a legii dării în plată.

"Sunt 160.000 de beneficiari ai Primei Case în prezent. Dacă programul nu este exceptat, programul nu mai are nicio valabilitate. Problema e dacă ne mai dorim acest program sau nu. Programul este foarte util", a declarat Jiru.

Citeşte şi: Programul Prima casa se desfasoara fara sincope

Citeşte şi: Programul "Prima Casă": Peste 1.500 de garanţii, în valoare de 133 milioane de lei, acordate de la începutul anului

Citeşte şi: Nicio bancă înscrisă în programul "Prima Casă" nu şi-a anunţat retragerea

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a făcut referire la cererea de reexaminare transmisă de preşedintele României, care ridică explicit chestiunea programului Prima Casă, menţionând că programul este desfiinţat, în actuala formulare a legii.

Potrivit datelor prezentate de viceguvernatorul băncii centrale Liviu Voinea, creditele Prima Casă au fost acordate unui număr de 159.106 de clienţi, care au o rată de neperformanţă de 0,04%, el considerând că acest aspect reprezintă un argument solid pentru a nu-i avea cuprinşi în legea dării în plată.

"Dacă Parlamentul anulează garanţia pe care tot Parlamentul a introdus-o, duce România în faliment de stat, ultima orară a făcut-o Ceauşescu în 1981", a spus Olteanu.

Voinea a menţionat totodată că statul român va pierde procesele care vor fi intentate de către clienţi şi se va crea deficit bugetar.

"Creditarea ipotecară este susţinută în proporţie de 91% de creditele Prima Casă. Dacă este eliminat programul, creditarea din România va avea de suferit şi va exista un impact şi asupra industriei construcţiilor", a punctat Voinea.

Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, a explicat senatorilor că statul garantează creditele în proporţie de 50%, iar după ce statul va plăti băncilor, se va îndrepta ulterior prin ANAF împotriva debitorilor pentru a-şi recupera banii.

"Ce se întâmplă dacă peste 10 ani omul îşi pierde locul de muncă şi nu mai poate plăti? Statul va plăti băncii, iar banca este liniştită. Numai că statul se va îndrepta prin ANAF ca să-şi recupereze banii, cetăţeanul poate fi urmărit pe venituri pentru partea statului. În schimb, unuia care a luat un credit normal i se va stinge datoria, ceea ce înseamnă că au parte de tratament inegal", a declarat Zamfir.

Senatorii au votat în final să nu excludă programul Prima Casă din lege, după ce au intervenit şi consumatorii, clienţi ai băncilor, care au subliniat că se simt discriminaţi în această situaţie.