#TrebuieSaRepornimBusinessul  Analiză: Economia riscă să se prăbuşească. Ce model trebuie să urmeze România pentru a nu fi condamnată la sărăcie

România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în faţa ţărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susţinere a economiei.

,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii îşi suspendă activitatea şi că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a îngheţat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că îşi vor trimite angajaţii în şomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajaţi fără joburi la finalul stării de urgenţă’’, afirmă analiştii de la Frames.

Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susţinere a business-ului, pe termen mediu şi lung, de un adevărat ,,Plan Marshall’’.

,,În timp ce la noi se vorbeşte doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricţii, în alte ţări se pun în aplicare planuri pe termen mediu şi lung.  Politica paşilor mărunţi, pas cu pas, anunţată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene şi finanţări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să îşi mute facilităţile de producţie din China, un fenomen economic pe care autorităţile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanţă Frames.

Până în prezent, Guvernul a promis şi încă nu a plătit niciun leu din cei 10 miliarde lei pentru şomajul tehnic şi 15 miliarde lei garanţii pentru susţinerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificaţie pentru cei care îşi plătesc taxele la timp şi a anunţat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public, sunt de părere experţii.

Potrivit experţilor de la ACDA, digitalizarea ANAF - măsură care va duce la creşterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată şi impozitarea progresivă în sectorul public trebuie să se afle în prim-plan.

În timp ce alte ţări încearcă să îşi protejeze forţa de muncă, să le ofere joburi şi să îi ţină în ţară,  România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania şi, posibil în lunile următoare, către Italia şi Franţa, ţări care au anunţat, la rândul lor, că vor muncitori români.

Potrivit analiştilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgenţă, această situaţie arată lipsa de viziune a autorităţilor române în privinţa forţei de muncă.

,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internaţional? Pentru că un program de finanţare va veni cu condiţionalităţi clare, precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpuşate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunţarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanţilor. Din păcate, sacrificăm potenţialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale’’, afirmă analiştii.

Fără măsuri concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii ani, potrivit experţilor Frames & ACDA.

Statul ar trebui, de asemenea, să subvenţioneze finanţarea costurilor cu achiziţionarea unei semnături electronice pentru primii 3 ani de la înfiinţare şi să încurajeze angajările, prin reducerea cu 50% a taxelor salariale.

De asemenea, este nevoie de o regândire a urmatoarelor programe naţionale pentru IMM-uri pentru ieşirea din criză, de la extinderea codurilor CAEN compatibile la dublarea sumei maxime alocate/proiect. 

Experţii spun totodată că, fără împrumuri masive care să finanţeze programe naţionale de dezvoltare, România va fi condamnată la sărăcie.

În timp ce în România planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB şi acoperă doar perioada de stare de urgenţă, în Ungaria, o ţară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care şi un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură.

Cehia a anunţat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 miliarde euro), Polonia alocă 47 de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru susţinerea economiei, din care 30 miliarde de zloţi pentru investiţii în infrastructură, iar Bulgaria accelerează planurile pentru trecerea la euro.