Epidemiolog român: „În jur de 1 iulie o să putem să ne aşteptăm la o perioadă mai stabilă a cazurilor COVID-19”

  • O expertă în epidemiologie, Doina Azoicăi, susţine că ritmul răspândirii COVID-19 este unul în descreştere în România.
  • Medicul arată că nu măsurile de relaxare au fost cele care au dus la creşterea numărului de cazuri de infectare, ci aplicarea lor „eludând regulile care sunt absolut valabile - purtării măştii, respectarea distanţării fizice şi aplicarea măsurilor de igienă”.
  • Imunizarea populaţiei şi respectarea regulilor de protecţie conduc către o pantă descendentă a infectării cu noul coronavirus.
Urmărește
19429 afișări
Imaginea articolului Epidemiolog român: „În jur de 1 iulie o să putem să ne aşteptăm la o perioadă mai stabilă a cazurilor COVID-19”

Veşti bune privind ritmul răspândirii COVID-19

Creşterea numărului de infecţii cu noul coronavirus din ultimele zile este o „evoluţie explicabilă şi aşteptată”  dar şi o consecinţă a  etapelor de relaxare, consideră medicul Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie şi profesor în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, conform hotnews.ro
 
Experta arată că nu măsurile de relaxare au fost cele care au dus la creşterea numărului de cazuri, ci aplicarea lor „eludând regulile care sunt absolut valabile - purtării măştii, respectarea distanţării fizice şi aplicarea măsurilor de igienă” 
 
În lunile de vară, cel mai probabil ne putem aştepta la o scădere a cazurilor de infecţii, spune prof. dr. Doina Azoicăi.
Valul aşteptat la toamnă ar putea fi mai slab decât cel din primăvară, deoarece o parte din populaţie va fi deja imunizată în mod natural la acel moment - a trecut deja prin boală.
 

Vaccin anti-COVID-19: între aşteptări şi realitate

 
Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie nu crede că este posibil ca anul acesta să apară un vaccin împotriva virusului: „Nu cred. Chiar şi dacă se descoperă, el trebuie testat, siguranţa vaccinului trebuie să fie temeinică, nu pot fi arse etapele”, consideră Azoicăi.
 

Etapele de relaxare, cu interval de cel puţin o lună, nu de două săptămâni

 
În ceea ce priveşte creşterea numărului de cazuri din ultimele zile, Doina Azoicăi vede acest lucru ca pe „o evoluţie explicabilă şi aşteptată, având în vedere faptul că am avut două etape de relaxare. Pentru faptul că aceste etape s-au luat gradual, era normal, şi acesta este un fenomen care nu este înregistrat numai în România, ci peste tot - şi în Belgia, şi în Franţa (...) Este această creştere după etapa de relaxare. Ea era aşteptată. Problema este să reuşim să menţinem aceste măsuri de relaxare la nivelul la care se află. Spre exemplu, intrăm într-o a treia etapă de măsuri de relaxare şi după aceea, ca să stabilizăm fenomenul, ar trebui să ne menţinem la această etapă un timp mai îndelungat ca să putem fie să corectăm, fie să ne situăm în acelaşi context de risc”, explică medicul epidemiolog. 
 
 

Momentul mult aşteptat: „În jur de 1 iulie ne aşteptăm la o perioadă stabilă”

 
Chiar dacă numărul de cazuri a crescut în ultimele zile, medicul epidemiolog Doina Azoicăi are şi veşti bune. „Cam aşa s-a estimat de la începutul fenomenului în România - că în jur de 1 iulie o să putem să ne aşteptăm la o perioadă mai stabilă, în limita unor cazuri mai reduse. Pentru că este şi un fenomen biologic de scădere a agresivităţii virulenţei, a capacităţii de diseminare a virusului. Care ţine de fenomenul biologic. Pentru că în toate evenimentele acestea epidemiologice, sunt etape de apariţie, de creştere, descreştere şi menţinere la un nivel controlabil. Asta este normal, biologic. Inclusiv virusul acesta este un factor biologic”, susţine aceasta.
 
Un alt argument adus de Doina Azoicăi este acela că România se află în etapa de descreştere biologică a fenomenelor. „Suntem la un moment în care presupunem, nu este o certitudine, dar prespunem că şi condiţiile climatice ne ajută, cu toate că nu s-a certificat faptul că radiaţiile ultraviolete şi căldura împiedică transmiterea virusului. Dar totuşi, este un virus respirator. În timpul verii avem circulaţie de virus gripal, dar nu avem cazuri care să fie îngrijorătoare”, a mai punctat medicul. 
 
„Această opinie a mea, că numărul de cazuri va scădea, se bazează şi pe o estimare de timp probabilistic matematic. Rata de reproducere scade, pentru că suntem mult sub valoarea lui 1, iar aceasta este raţiunea pentru care eu cred în scăderea numărului de cazuri. Probabilitatea ca un bolnav să infecteze o persoană care nu a trecut prin boală este aproape 1. Ceea ce înseamnă că din două persoane, una s-ar putea să se infecteze. Noi, pe la începutul epidemiei, am avut această rată peste 2. La acel moment, o persoană bolnavă infecta cel puţin două persoane, iar fiecare dintre cele două infecta, la rândul său, alte două. Această rată de reproducere pe care se bazează estimarea momentului în care se produc relaxări este folosită peste tot în Europa. Strategiile acestea de sănătate publică, în ceea ce priveşte măsurile luate, trebuie înţeles că nu se fac arbitrar”, a mai explicat experta.  „Ce ne îngrijorează totuşi este că într-o zi este mai mult, într-o zi este mai puţin. Acest lucru este previzibil, pentru că nu toată lumea respectă măsurile de prevenire. Comportamentul populaţiei nu este stabil - stabil ar înseamna că toţi fac ce li s-a spus. În acest moment unii poartă mască, unii nu poartă mască, unii sunt disciplinaţi, alţii nu”, mai arată Azoicăi.
 

Imunizarea colectivă anti-COVID-19 

 
Imunizarea colectivă este într-un trend ascendent. „Deja suntem într-un moment în care o parte din populaţie s-a imunizat prin trecerea prin boală, fie sub formă asimptomatică, fie sub formă simptomatică. Aşa încât ceea ce ne putem aştepta după 1 iulie este, chiar dacă la 1 iulie se iau alte măsuri de relaxare, ne aşteptăm ca fenomenele legate de răspândirea virusului să fie mult mai reduse decât la momentul acesta”, susţine medicul. 
 
Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie mai spune că aşteaptă cu „foarte mult interes profesional” rezultatele studiului realizat de Ministerul Sănătăţii privind imunizarea populaţiei la coronavirus, rezultate care sunt aşteptate în luna septembrie: „Să vedem în septembrie care este de fapt acoperirea imunologică a populaţiei. Într-adevăr în septembrie vom putea să avem nişte date mult mai solide ca argumentare vizavi de ce s-ar putea întâmpla în perioada de toamnă-iarnă. Cam aşa văd eu lucrurile, ca un tablou pe care l-am expus din prisma a ceea ce cred că se va întâmpla”, consideră Azoicăi.
 

Valul COVID-19 aşteptat în toamnă

 
În ceea ce priveşte lunile de toamnă-iarnă, Doina Azoicăi spune că se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri, dar „fără elemente de panică şi în niciun caz nu ne aşteptăm să atingă valorile care au fost în prima etapă de evoluţie, în lunile de primăvară. Va fi o evoluţie mai slabă pentru că numărul de persoane care au rămas susceptibile să se îmbolnăvească este sub valoarea numărului de la început - o parte dintre ei au trecut prin boală”, consideră medicul. 
 
„De aceea spun că în septembrie, în momentul în care se vor prezenta rezultatele studiului de seroprevalenţă al Ministerului Sănătăţii, vom putea într-adevăr să facem o estimare a ceea ce se va întâmpla în sezonul de toamnă-iarnă. Pentru că oricum nu vom avea un vaccin, încă. Nu cred. Chiar şi dacă se descoperă, el trebuie testat, siguranţa vaccinului trebuie să fie temeinică, nu pot fi arse etapele", adaugă medicul.

COVID-19 în România: lecţii de învăţat 

Ca orice fenomen social, şi pandemia are efecte asupra modului în care societate alege să „meargă mai departe”.

„Pandemia asta trebuie să ne facă să învăţăm nişte lecţii, inclusiv de comportament. Am văzut reacţiile când s-au deschis terasele: vai, ce fericire! A fost ca şi cum am fi câştigat un război mondial. Nu este prioritatea numărul unu. Trebuie să prioritizăm acţiunile noastre, valorile noastre. Valoarea cea mai importantă o are familia. Este mai dureros pentru cei care nu au familie. Poate acei oameni îşi doresc să socializeze, pentru că nu au familie”. 
 
Doina Azoicăi a ajuns la concluzia că într-un astfel de moment„"trebuie să ne reconsiderăm valorile”, iar „O altă valoare este sănătatea. Ne-am dat cu toţii seama că cei care erau vulnerabili şi aveau o comorbiditate au fost cei mai afectaţi. Dacă până acum nu ne păsa şi nu ne duceam o dată pe an măcar să ne luăm glicemia, acum cred că a înţeles toată lumea că nu trebuie să vină altcineva să aibă grijă de tine, ci tu însuţi trebuie să ai grijă de tine, să nu fii vulnerabil. Asta se întâmplă în special la noi, pentru că occidentalii sunt foarte atenţi la aspectul ăsta. Ei sunt educaţi să îşi managerieze starea de sănătate, pentru că este o valoare”, a mai declarat medicul.
 

Infecţiile din spitale: Lecţii dureroase dar neînvăţate

 
Specialista aminteşte şi faptul că înaintea acestei pandemii, în România s-a vorbit foarte mult despre prevenirea infecţiilor nosocomiale: „Dar acum am realizat că aceste măsuri, care nu sunt noi - să purtăm mască, să purtăm mănuşi, să dezinfectăm mâinile - sunt absolut utile, nu neapărat pentru COVID-19, ci pentru orice germene care poate să circule în spital, pentru că spitalele nu sunt sterile. Trebuie să realizăm lucrurile acestea”, recomandă Azoicăi.
 
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate din România, Doina Azoicăi spune că „acum a realizat că trebuie să fie bine aprovizionat, că nu trebuie să aglomereze lumea, cu toate că eu trăiesc în sistemul acesta şi părerea mea este că lecţia nu e învăţată. Ori nu e învăţată de tot, ori nu e învăţată decât pe jumătate. De exemplu, spitalele au început să îşi deschidă partea de ambulatoriu. Până acum, spitalele erau numai pentru cazurile grave sau pentru cazurile care se adresau la spital. Acum, că s-a redeschis şi activitatea de ambulator, e normal că îţi vine un puhoi de oameni un numar mare de paceinti vor fi de dimineaţa, la uşa cabinetului. Şi atunci cum mai poţi să aplici măsurile acestea? Care este soluţia? Pentru că oamenii trebuie monitorizaţi. Soluţia era ca sistemul acesta de ambulatoriu să nu fie în spitale, dar după Revoluţie s-au desfiinţat toate ambulatoriile, nu ştiu după ce model, şi s-au mutat în spitale. Eu sunt epidemiolog. Este dificil să asiguri circuitele de spital astfel încât să fie respectate din momentul în care, la un moment dat al zilei sau toată ziua, acele circuite nu sunt dedicate doar pentru pacienţii din spital”, mai arată experta. 
 
 
 
 
 

 

„Această opinie a mea, că numărul de cazuri va scădea, se bazează şi pe o estimare de timp probabilistic matematic. Rata de reproducere scade, pentru că suntem mult sub valoarea lui 1, iar aceasta este raţiunea pentru care eu cred în scăderea numărului de cazuri. Ce ne îngrijorează totuşi este că într-o zi este mai mult, într-o zi este mai puţin. Acest lucru este previzibil, pentru că nu toată lumea respectă măsurile de prevenire. Comportamentul populaţiei nu este stabil - stabil ar înseamna că toţi fac ce li s-a spus. În acest moment unii poartă mască, unii nu poartă mască, unii sunt disciplinaţi, alţii nu”, arată Azoicăi.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici