Floarea-soarelui rezistentă la secetă, obţinută într-un proiect cu cercetători clujeni

Iniţiatorii şi coordonatorii proiectului au fost cercetătorii din Belgia, iar din echipa universităţii clujene au făcut parte cercetători şi studenţi.

„Floarea-soarelui este o specie la care acest gen de experimente este greu de aplicat, pentru cǎ la nivel de laborator cultura de floarea-soarelui este foarte dificilǎ. Cu toate acestea, plecând de la o metodǎ existentǎ, stabilitǎ în SUA de cǎtre Parks şi Yordanov, în 2020, am optimizat şi am dus la un nivel foarte bun acest sistem de inducere a rǎdǎcinilor modificate cu ajutorul rizobiei. Rǎdǎcinile au avut o capacitate de creştere foarte bunǎ, astfel cǎ s-au dezvoltat de două-trei ori mai bine decât rǎdǎcinile normale. În plus, aceste rǎdǎcini sunt perfect funcţionale, plantele crescând şi fructificând foarte bine. Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru aprofundarea acestor studii. Biotehnologia vegetalǎ ar putea avea o contribuţie la ameliorarea florii-soarelui pentru toleranţa la secetǎ. Prin rezultatele proiectului de faţǎ se întrevede o modalitate de a îmbunǎtǎţi fondul genetic al florii-soarelui în acest sens”, a explicat Adriana Aurori, coordonator al proiectului din partea USAMV Cluj-Napoca.

Studiul s-a realizat pentru prima datǎ la floarea-soarelui în România, iar cercetătorii se arată optimişti în privinţa aplicabilităţii rezultatelor la aceste culturi.

„Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastrǎ în agriculturǎ. Este nevoie şi de timp pentru includerea într-un program de ameliorare, pentru că este necesarǎ obţinerea unor plante care sǎ aibǎ integratǎ aceastǎ informaţie geneticǎ nouǎ la nivel de sǎmânţǎ, nu numai la nivel de rǎdǎcinǎ. Noi suntem însǎ optimişti şi considerǎm cǎ suntem pe drumul potrivit pentru a ajunge sǎ exploatǎm practic, într-un viitor apropiat, rezultatele cercetǎrilor noastre de acum”, a declarat Adriana Aurori.

Proiectul „Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătăţirea sistemului radicular, a toleranţei la secetă şi a producţei sustenabile a plantelor” a avut la bază prin utilizarea tehnologiei Ri, ce are la bazǎ o metodǎ non-OMG de transformare a plantelor cu ajutorul bacteriei Rhizobium rhizogenes.

„Aceste bacterii trăiesc în pǎmânt şi, în mod natural, îşi transferǎ o parte din materialul genetic în celula vegetalǎ. Celulele beneficiazǎ astfel de informaţie geneticǎ nouǎ ce funcţioneazǎ ca un semnal pentru producerea de noi rǎdǎcini. Cultivând în laborator aceste rǎdǎcini speciale, prin metode care sunt destul de complexe, putem obţine plante întregi care, pe baza acestei noi informaţii genetice integrate, vor avea la rândul lor rǎdǎcini mai dezvoltate, o trǎsǎturǎ foarte avantajoasǎ pentru floarea-soarelui”, a mai spus cercetătoarea de la USAMV Cluj-Napoca.

Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că, din cauza modificǎrilor climatice, activitatea fermierilor a devenit una cu un foarte mare grad de risc. Cultura de floarea-soarelui din România a fost calamitatǎ pe suprafeţe foarte mari în ultimii trei ani, iar fondurile de despǎgubire nu suplinesc veniturile aduse de o culturǎ prosperǎ, ci vin doar sǎ acopere pierderile. Irigarea sistematicǎ pe perioadele de secetǎ ar putea sǎ fie o soluţie viabilǎ, însǎ aceasta este costisitoare şi greu de implementat. Accesul la hibrizi de floarea-soarelui cu toleranţǎ la secetǎ ar putea, de asemenea, sǎ reducǎ pierderile din culturǎ dar, obţinerea acestora nu este facilǎ, fondul genetic al florii-soarelui fiind destul de redus. De aceea, este nevoie de o sursǎ de variabilitate geneticǎ care sǎ creeze şansa obţinerii unor caracteristici noi ale plantelor şi sǎ le creascǎ şansele de adaptarea la condiţiile climatice actuale, tot mai nefavorabile în prezent.

Proiectul, derulat în intervalul 2021-2024, a beneficiat de o finanţare naţională în valoare de 200.000 euro, acordată de Unitatea Executivǎ pentru Finanţarea Învǎţǎmântului Superior, a Cercetǎrii, Dezvoltǎrii şi Inovǎrii (UEFISCDI). Rezultatele acestui proiect au fost prezentate în cadrul unui workshop găzduit de Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, iar membrii echipelor de cercetare îşi doresc ca toate informaţiile să ajungă în principal la fermierii din România.