Procesul fugii lui Omar Hayssam din România: Sentinţa va fi dată peste două săptămâni

Sentinţa în procesul celor ce ar fi înlesnit, în iunie 2006, fuga din România a sirianului Omar Hayssam, acuzat de implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, va fi dată peste două săptămâni, după ce luni acuzarea şi apărarea au susţinut pledoariile finale la Curtea de Apel Oradea.

Urmărește
346 afișări
Imaginea articolului Procesul fugii lui Omar Hayssam din România: Sentinţa va fi dată peste două săptămâni

Omar Hayssam (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)

Procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară a luat sfârşit, luni, la Curtea de Apel Oradea, iar sentinţa se va pronunţa peste două săptămâni, termenul fiind anunţat de către judecătorul Traian Munteanu, după pledoariile procurorului şi ale avocaţilor celor patru inculpaţi din dosar, fraţii Omar - Hayssam, Mukhles şi Mahmoud - respectiv Tartousi Mustafa, (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară).

Procurorul judiciar al DIICOT, Demian Moca, a cerut condamnarea inculpaţilor, obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare şi expulzarea lor după executarea pedepselor.

"Sunt probe suficiente, înregistrările convorbirilor telefonice, localizarea traseului navei, contactele dintre martori şi inculpaţi, care demonstrează faptul că, după o înţelegere prealabilă, inculpatul, ajutat de fraţii săi şi de Tartousi, a părăsit fraudulos ţara, chiar dacă martorii audiaţi în timpul procesului au încercat să le fabrice un alibi fals fraţilor Omar", a declarat procurorul, exemplificându-şi ultima afirmaţie, printre altele, cu declaraţia dată de una din menajerele fraţilor Hayssam, care susţinea că, în seara de 29 iunie 2006, când se presupune că Omar Hayssam îşi pregătea, împreună cu fraţii săi, îmbarcarea pe vasul Iman T, Mukhles şi Mahmoud urmăreau un meci de fotbal la televizor.

"În perioada respectivă era într-adevăr campionatul mondial. Însă în seara respectivă nu se juca niciun meci", a spus procurorul.

Pledoaria avocatului Ioan Cazacu, apărătorul lui Omar Hayssam, a fost acidă, atât la adresa preşedintelui Traian Băsescu, cât şi a şefilor instituţiilor din domeniul securităţii statului, apărătorul susţinând că aceştuia ar fi construit dosarul după demisia şefilor Serviciilor Secrete, pentru a "căuta ţapi ispăşitori".

"Este un dosar complicat, care s-a judecat şase ani, cu multă expunere mediatică. Plecarea lui Hayssam a fost un cutremur, şefii unor instituţii şi-au dat demisiile, iar cu acest dosar au încercat să caute ţapi ispăşitori care să răspundă pentru ce s-a întâmplat, în afara oficialităţilor demisonare. Eu am vorbit cu clientul meu, după plecarea lui, recunosc. Am avut discuţii şi mi-a zis doar atât: «Nu pe acolo, şi nu în acea dată am plecat. Am avut un zbor confortabil, într-o altă dată» - aspecte care apar şi în cartea fostului procuror Ciprian Nastasiu", a spus avocatul, care pretinde că procurorii DIICOT nu au cum să convingă judecătorii că fraţii lui Omar Hayssam şi armatorul sirian au avut implicare în plecarea acestuia.

"Am lecturat dosarul cu atenţie, inclusiv dosarul secret unde nu este nimic împotriva lor, doar câteva fotografii şi rapoarte, nici acelea toate, pentru că cineva a făcut dispărute un raport SRI către Nastasiu, se vede după numerotare că lipseşte. E vorba despre un document cu patru file, din care la dosar a rămas doar adresa cu care a fost înaintată spre procuror", a acuzat Cazacu.

Avocatul susţine, totodată, că procurorii au încălcat în mai multe rânduri procedura penală, de exemplu prin faptul că lui Omar Hayssam, care era fugit, nu i-au asigurat apărarea, nici măcar prin avocat din oficiu, dar şi că o declaraţie luată prin comisie rogatorie a fost depusă la dosarul cauzei după ce acesta a ajuns în instanţă.

"Adică tu, procuror, te desesizezi prin rechizitoriu, ceea ce înseamnă că ai terminat ancheta şi nu mai poţi pune nicio probă în acuzare, ca după câteva săptămâni să trimiţi o probă în acuzare. Nu este posibil", a spus Cazacu.

O explicaţie a grabei cu care DIICOT a trimis dosarul fugii lui Hayssam în judecată ar fi, în opinia avocatului, faptul că procurorul care a întocmit rechizitoriul, Cătălin Borcoman, tocmai fusese avansat în funcţie, ca şef delegat al DIICOT Braşov, şi voia să-şi termine dosarele.

"Este interesant că procurorul Borcoman a plecat la câteva zile după ce a finalizat rechizitoriul. Însă nu e problema mea să văd ce s-a întâmplat acolo, să descopăr toate enigmele din dosarele lui Hayssam. De ce procurorilor Nastasiu şi Ciurea li s-a retras dosarul cu traficul de armă în care era cercetat Omar Hayssam, de ce clientul meu, arestat fiind, a primit vizita unor personaje importante ale statului român. Unde o fi acum clientul meu, numai el ştie, şi preşedintele. Doar care ne-a informat, recent, că ştie că e bine mersi acolo unde e. Tot el a povestit şi că Omar Hayssam a plecat înconjurat de berbecuţi. Nu ştiu unde erau berbecuţii, dar sigur nu pe nava Iman T, acolo erau doar cherestea şi piese pentru utilaje", a arătat avocatul.

Acesta a ridicat şi problema navei, care în seara plecării lui Omar Hayssam era în zona centrală a portului Constanţa, supravegheată video şi iluminată.

"Eu nu am cum să cer achitarea clientului meu, doar se ştie că a plecat. E clar. Dar nu atunci când se afirmă aici, şi nici pe nava aceea. Dacă ar fi aşa, s-ar fi văzut. Ziua, noaptea, e iluminat portul în acea zonă", a declarat Cazacu.

Ionel Haşoti, avocatul armatorului sirian Mustafa Tartousi, a cerut schimbarea încadrării juridice în cazul fraţilor Mukhles şi Mahmoud Omar, respectiv Tartousi Mustafa, din complicitate la înlesnirea ieşirii din ţară a unei persoane cercetate pentru terorism, unde pedeapsa este închisoare între cinci şi zece ani, în complicitate la trecere frauduloasă a frontierei, pedepsită cu închisoare de la trei luni la doi ani.

"În dosarul acesta este un concubinaj juridic nefericit. Adică Omar Hayssam este trimis în judecată pentru trecere frauduloasă, iar ceilalţi pentru complicitate la terorism, acuzaţie care, atenţie, a fost formulată în momentul în care Omar Hayssam nu avea vreo condamnare în acest sens, nici măcar în primă instanţă. Deci nu poate exista o complicitate la o faptă care nu era dovedită", a arătat Haşoti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, Omar Hayssam, respectiv pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23 - 30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de-al doilea caz".

În 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut decizia de condamnare, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam.

Sirianul Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Hayssam a fost operat de cancer de colon, iar la şedinţa de judecată în urma căreia s-a dispus eliberarea sirianului din motive medicale procurorul a depus concluzii de admitere a cererii acuzatului, iar Curtea de Apel Bucureşti a admis solicitarea.

La 26 aprilie 2006, Hayssam fost eliberat din arest, iar în 30 iunie a fugit din România la bordul unei nave. Şefii serviciilor de informaţii şi procurorul general al României şi-au dat demisia din cauza scandalului mediatic generat de fuga lui Hayssam.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam "este bine-merci" şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. "Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei", spunea atunci Băsescu.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam s-a judecat la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

În 17 octombrie 2011, procesul celor care i-au înlesnit fuga lui Omar Hayssam din ţară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauză.

În 17 iulie a.c., avocaţii fraţilor Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud şi cel al omului de afaceri Tartousi Mustafa au fost anunţaţi de judecătorul Curţii din Oradea ca până la următorul termen al procesului, stabilit pentru 24 septembrie, să-şi formuleze concluziile şi pledoariile finale.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici