FOCUS: Cum votăm la alegerile parlamentare din 30 noiembrie

Legea prevede că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să dispună, cu o zi înaintea alegerilor, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare.

În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6.00. Preşedintele biroului, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând, într-un proces-verbal, numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, numărul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT».

După încheierea acestei operaţii, închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.Înainte de începerea votării, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.

Votarea începe duminică, la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00, când secţia de votare se închide, acest program urmând să fie afişat pe uşa secţiei de votare.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, alegătorul primeşte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat, şi ştampila cu menţiunea «VOTAT».

Pe buletinul de vot figurează, în patrulatere, numele candidaţilor, partidelor, alianţelor sau organizaţiile minorităţilor naţionale din care aceştia fac parte şi semnul electoral al respectivelor formaţiuni politice.

Numele candidaţilor au fost tipărite pe buletinul de vot în ordinea rezultată prin trageri succesive la sorţi făcute de preşedintele biroului electoral de circumscripţie: întâi pentru formaţiunile parlamentare şi alianţele politice parlamentare, apoi partidele şi alianţele neparlamentare, apoi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.