Articolele autorului Marius Oprea
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / O viaţă de om (73 de ani) de la naşterea Miliţiei. Amintiri din copilăria ei, cînd ”fabricarea” unui miliţian se făcea în două luni
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Masoneria naţională” a rezerviştilor din SRI îl atacă pe Eduard Hellvig: preşedintele Asociaţiei cadrelor în rezervă din Argeş care a ridicat troiţa pentru ”eroii Securităţii” îl face ”nebun” şi îl acuză că-şi face campanie electorală
Toată lumea, inclusiv noi, a fost interesată să vadă ce documente a declasificat nebunul ăsta”, spune colonelul Dumitru Şovar despre acţiunea lui Eduard Hellvig, de predare în decembrie anul trecut a documentelor care s-au regăsit în arhiva SRI cu privire la Revoluţie, documente adunate de la unităţile teritoriale din toată ţara. Şovar, care e mason şi ”securist patriot” îl acuză pe Hellvig că prin declasificarea documentelor Revoluţiei ”îşi face campanie”, spune că totul a fost ”o gogoriţă” şi îl taxează dur pentru faimosul discurs de la Cluj, care a însemnat de fapt prima delimitare clară a unui director SRI de moştenirea Securităţii. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Acţiunea ”pensia mea, pentru mai tîrziu”. Părinţii fondatori ai ”pensiilor speciale” şi veniturile lor
Se vorbeşte de ”pensii speciale” ca despre un dat. Parcă le-am fi moştenit genetic şi nu mai putem scăpa de ele. Dar nu e aşa. Aceste categorii de pensii care încalcă principiul general al contributivităţii au fost create ţintit, în parlament, de persoane care şi-au urmărit propriul interes – ca şi al categoriei profesionale din care făceau parte. Aceşti oameni au nume şi prenume, dar şi pensiile pe care ei înşişi şi le-au creat, cît erau în funcţie. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Comisia Europeană atacă la baionetă ”şpaga de stat”: pensiile speciale ale armatei de generali, magistraţi şi politicieni din România
România n-a fost în stare, la peste trei decenii de la Revoluţie, nici să taie sau reducă pensiile ofensatoare ale foştilor securişti dovediţi. Dimpotrivă, lor li s-a adăugat în toţi aceşti ani o armată de alţi pensionari de lux, din structurile militare şi din justiţie, beneficiari ai unor pensii imense în raport cu contributivitatea, de multe ori mai mari decît salariul primit. La noi, puterea a cumpărat loialitatea pe bani. citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Bucureşti – un oraş cîrpit. Moştenirea lui Ceauşescu, după cutremurul din ’77: ”lapte de ciment” în fisuri, acoperite cu tencuială: ”Tovarăşi, nu se mai admite nicio reparaţie capitală, fără aprobare!”
O notă din arhivele Securităţii, cu menţiunea Strict secret, din 13 mai 1977, semnată de ministrul de interne Teodor Coman şi înaintată lui Nicolae Ceauşescu, a pecetluit soarta clădirilor afectate de cutremurul din 4 martie 1977. Ele au fost consolidate de mîntuială, mai degrabă cîrpite. Ceauşescu a decis să ignore toate sfaturile ”specialiştilor sovietici” şi americani: din ”patriotism” s-a opus lor şi a decis ca toate lucrările din Bucureşti să fie gata pînă la 23 august 1977. Ca să termine mai repede ”şantierul” din capitală, s-a decis cîrpirea ei. Tencuiala şi injectarea superficială cu ”lapte de ciment” a fisurilor din structurile de rezistenţă şi aplicarea tencuielilor peste toate stricăciunile au devenit, după o şedinţă comună cu specialiştii în construcţii şi activiştii de partid din 4 iulie 1977 acestea au devenit ordinele clare şi ferme ale lui Ceauşescu: Bucureştiul trebuia să fie gata în cinzeci de zile, pînă la 23 august 1977. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / Apocalipsa după alegeri – Iohannis se ”încălzeşte” pentru Palatul Victoria?
Aceasta de mai sus este părerea mea. Adjectivul pe care Klaus Iohannis îl urăşte cel mai mult este ”irelevant”. Poate să fie socotit un preşedinte mediocru, să primească cele mai slabe calificative – e, totuşi, preşedintele României. Îi ţine lui de cald, adică orgoliului său greu măsurabil. Dar, să nu fie nimic? Să se întoarcă drept un simplu particular, la Sibiu, ori să rămînă la Bucureşti? Să meargă, ca Băsescu, europarlamentar la Bruxelles, căci la mai mult nu poate aspira? Exclus. Iohannis s-a învăţat numai să Conducă şi aşa vrea să rămînă. Conduce de 23 de ani, de mai mult de jumătate din viaţa sa matură. Să se lase acum? Nu cred, e taman în putere. Aşa că alterantiva cea mai la îndemînă, la care cred că a început să lucreze, e aceea de a avea, după alegeri, asigurat locul de frunte la Palatul Victoria. citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: O armă cu două tăişuri: renaşterea cultului naţionalistului ucrainean Stepan Bandera, între Hitler şi Stalin, între criminal de război şi erou naţional
La finele celui de-al doilea război mondial, principalul inamic al URSS de pe teritoriul Uniunii şi al statelor-satelit ocupate de Armata Roşie era întruchipat, înainte de răcirea relaţiilor dintre Tito şi Stalin, de un singur om, un ucrainean: Stepan Bandera, un fel de Zelenski al acelor timpuri pentru Kremlin. Cu singura diferenţă notabilă că Bandera era un naţionalist într-adevăr pro-fascist, ceea ce Zelenski e departe de a fi, căci etnicitatea sa evreiască nu poate fi ştearsă, cu toate eforturile propagandistice ale Kremlinului. Pe cînd Bandera, ca naţionalist radical ucrainen era pe de o parte antisemit, pe de alta, nutrea o ură înverşunată şi împotriva vecinilor polonezi. Renaşterea cultului său în zilele noastre în Ucraina aflată în război cu Federaţia Rusă are o conotaţie aparte: armata de partizani a lui Bandera a luptat împotriva Armatei Roşii pînă la începutul anilor ’50 aducîndu-i ocupantului sovietic pierderi estimate la două divizii – peste 10.000 de oameni, dintre soldaţii ”roşii” cei mai experimentaţi, din trupele NKVD. Ceea ce doresc ucrainenii să renască e spiritul patriotic ucrainean din timpul acelei lupte disperate – dar nu pot să o facă, fără a-i supăra pe polonezi şi a da apă la moară propagandei ruse, care-i socoteşte pe oficialii ucraineni de azi drept urmaşi direcţi ai ”fascistului Bandera”. Renaşterea cultului lui Bandera în Ucraina arată cum nu se poate mai bine că apelul la istorie în politică e întodeauna o armă cu două tăişuri. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Iohannis nu va accepta rotativa cu PSD: citîndu-l pe Eminescu, ”e-o frază de dînşii inventată, ca cu a ei putere să vă aplece-n jug”
E pe cale să devină o certitudine faptul că preşedintele Iohannis n-are de gînd să accepte nicio ”rotativă”. Vorba românului, ”nici usuroi n-a mîncat, nici gura nu-i miroase”. Pactul guvernamental care prevede schimbarea primului ministru în 25 mai şi a unor portofolii între PNL şi PSD nu a avut niciodată parte de un acord explicit din partea lui. A luat lucrurile aşa cum au ieşit (şi le-a dorit, dealtfel) şi l-a pus premier pe Nicolae Ciucă. În rest, e vorba de un acord politic care nu-l priveşte, consituţional se situează ”deasupra” lui. Şi, în fond, de ce ar respecta Klaus Iohannis un document semnat de de Ciolacu, de la ”ciuma roşie” şi de Florin Cîţu, care nu mai reprezintă nimic pentru el sau pentru liberali? citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Vieţi paralele. Securistul Crăciun şi partizanii
Pe 22 august 2017 am înţeles poate mai bine decît oricînd ce a însemnat viaţa şi moartea partizanilor anticomunişti. Atunci am descoperit, alături de echipa de arheologi condusă de Gheorghe Petrov trei partizani, ucişi într-o luptă cu Securitatea la 8 martie 1949 în zona comunei Cricău, la poalele muntelui Piatra Craivii, din Alba, într-un peisaj minunat şi acesta a fost singurul lucru bun care li s-a întîmplat. Au fost îngropaţi într-un loc aşa cum îmi închipui că arată gura Raiului, din baladă. Şi îmi mai rămîn, de neuitat, slujba din pădure, de la căpătîiul celor morţi, care a răsunat acolo ca într-o caredrală. citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Lungul drum al partizanilor anticomunişti către un monument şi calea scurtă a Securităţii către ”eroii” ei
Rezistenţa armată anticomunistă din România s-a născut din patriotism şi disperare. Majoritatea celor care s-au retras în munţi pentru a lupta cu arma în mînă împotriva ocupaţiei sovieto-comuniste a ţării la finele celui de-al doilea război mondial au făcut-o din convingerile lor, indiferent de opţiunea politică anterioară. Cu toate acestea, ”parizanii din munţi” sînt astăzi protagoniştii unei istorii pe cale de a fi interzisă. Sau cel puţin ocultată. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Rondul de noapte” al lui Rembrandt şi rondul de zi cu zi al lui Putin
Protagoniştii unui război, oricît de nedrept, sînt în primul rînd cei care l-au iscat şi cei care-l justifică. Astfel încît Hitler şi Goebbels sînt numele cele mai cunoscute, atunci cînd vine vorba de cel de-al doilea război mondial. Restul lumii e pe planul doi al tabloului. Ca în tabloul lui Rembrandt, în planul doi sînt participanţii direcţi: membrii trupei. Armata. Undeva mai departe, în fundal, abia se ghicesc victimele şi oamenii obişnuiţi ai unor timpuri neobişnuite. După acelaşi tipar, cei care, că ne place sau nu, vor ocupa un rol important în istorie sînt Putin şi Lavrov. Restul, depinde de noi să nu fie uitaţi. citeşte tot
-
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Februarie 1990. Luna în care Securitatea a renăscut
Proaspăt instalat la putere, regimul Iliescu n-a lăsat Securitatea de izbelişte. Toţi cei de la vîrful puterii îi cunoşteau forţa şi au decis să o folosească în slujba lor, pe măsură ce opoziţia politică se întărea. Dar încă nu găseasu formula potrivită. Procesul renaşterii Securităţii a început în februarie ’90 şi în martie s-a finalizat. Ambele fenomene sînt legate de manifestaţiile de stradă de atunci: serviciul secret din Ministerul de Interne a fost creat în urma mitingului opoziţiei din 28 ianuarie, iar Serviciul Român de Informaţii ca urmare a tulburărilor interetnice de la Tîrgu Mureş. În ambele, foştii securişti şi-au dovedit utilitatea, ca urmare au primit oportunitatea de a-şi reinstituţionaliza activitatea. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Ce-am avut şi am pierdut: Petrom-ul. Cu o valoare estimată de 7 miliarde de dolari, a fost vîndut la o zecime din preţ către austrieci
În pragul privatizării sale, Petrom era o firmă în extindere. ”Societatea derula operaţiuni de explorare, exploatare şi extindere a reţelei de distribuţie a produselor petroliere în Ungaria, Republica Moldova, Kazahstan şi India (estimate la peste 200 milioane dolari SUA) şi era singurul operator al celor două licenţe de explorare a blocului Neptun din Marea Neagră. Societatea naţională dispunea de perimetre petroliere preluate în concesiune în Kazahstan, India, Quatar şi Libia, ale căror rezerve erau estimate la 15,5 milioane tone ţiţei (producţia de ţiţei depăşind 200.000 tone)”. Dintr-o societate cu capital de stat şi statut de ”multinaţională” în construcţie, de Petrom s-a ales praful şi a ajuns peste noapte o anexă a companiei austriece OMV, care a exploatat din 2005 încoace petrolul românesc cum a vrut ea. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Patriarhul Daniel: ”În pandemie, ca să nu cădem în depresie, am construit”...
Propoziţia de mai sus, rostită de Preafericitul Părinte Danie, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi Arhiepiscop al Bucureştilor, rostită ieri la şedinţa plenului deputaţilor din eparhie (dintre care fac parte) mi-a rămas în minte. A fost cea mai simplă soluţie de salvare morală şi colectivă, într-o situaţie care părea, nu demult, fără salvare. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Vremea în care SRI-ul băga sub preş privatizarea Petrom: ”ar fi dezirabil ca informarea noastră să nu fie utilizată în spaţiul public”
-
COMENTARIU Marius Oprea / Lumea medicală, între ”a oferi” şi ”a pretinde” şpagă de la muribunzi
Două imagini diametral opuse, asupra aceleiaşi lumi: doctoriţa şpăgară de la oncologie Anca Dumitrovici de la Suceava, care a pretins şpagă de la bolnavii de cancer şi doctoriţa Sidonia Susanu, de la chirurgie plastică din Iaşi, care a pus la loc mîinile retezate ale unei fetiţe. Unde este adevărul? Care este, de fapt, situaţia reală din lumea medicală? La mijloc, s-ar spune – teoretic. Sînt însă ”doctorii fără de arginţi” excepţii, regula fiind cei care pretind şi iau bani de la pacienţi? Eu nu cred că lucrurile stau astfel. Cei mai mulţi doctori nu pretind, dar ”primesc” cîte o ”atenţie”, căci aşa e socotit firesc în lumea noastră – a pacienţilor lor. Dar cînd ”a primi” se schimbă în ”a cere”, graniţa normalităţii se rupe. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Un asasinat economic, prin care am fost daţi pe mîna ruşilor: OMV-Petrom e ”Sovrompetrol”-ul renăscut
Modul în care petrolul românesc a ajuns pe mîinile austriecilor are o istorie complicată şi încîlcită. Cu contracte secrete, cu clauze adăugate ulterior. Cu prevederi care n-au fost respectate niciodată, decît dacă au adus beneficii părţii austriece. Cu obligaţii eludate sau neîncasate de către statul român, deşi prevăzute în contract. De fapt, un contract călcat în picioare de semnatarul austricac, culmea, sub protecţia anonimatului. Un anonimat asigurat de cei care ar trebui să apere ce a mai rămas din resursele noastre naturale: gaz şi petrol. Privatizarea Petrom e cel mai bun exemplu al jafului naţional, care s-a făcut în România. Cu efecte clare, evidente, vizibile în buzunarele noastre. Imaginaţi-vă cum ar fi fost cu Petrom în posesia exclusivă a statului român şi cu posibilitatea de a ne exploata şi prelucra, noi pentru noi, petrolul şi gazele naturale ale României. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / De la ocaua lui Cuza, la kilowatul lui Iohannis
Alexandru Ioan Cuza a avut o imensă popularitate între românii de rînd. Circulau nenumărate poveşti, purtate din gură în gură, decupate parcă din ”1001 de nopţi”, cu vodă Cuza deghizat în om de rînd, care cutreiera tîrguri şi sate, împărţind dreptatea şi pedepsindu-i pe corupţi, pe negusorii care vindeau cu ”ocaua mică”. Era ca ”lupta anticorupţie”, cu ”ciuma roşie”, anunţată de preşedintele ales al românilor Klaus Iohannis, în pragul campaniei electorale pentru obţinerea celui de-al doilea mandat. L-am văzut cu ochii noştri la televizor pe preşedinte, coborînd cu o geacă roşie, în mijlocul mulţimii şi îndemînd la lupta cu ”ciocoii pesedişti”. Dar, pînă la urmă, n-a mai fost nicio luptă: de Dragnea s-a ocupat justiţia, iar alegerile au fost o butaforie. Tot butaforie a devenit şi întrega campanie împotriva ”peeseedee” a lui Iohannis. Ea s-a sfîrşit, triumfal, prin aducerea lor la guvernare – ca ”monstruoasa coaliţie”, care l-a detronat pe Cuza, spre a aduce pe tron un prinţ străin. Poveştile lui Cuza şi Iohannis seamănă, dar au tîlcuri diferite. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea/ Plagiatul lui Bode şi-a depăşit personajul: scandalul e despre binomul servicii – masonerie şi extinderea controlului asupra deciziei politice
Problema unui doctorat plagiat dezvăluie simptomul unei boli de sistem, care afectează lumea academică, împotriva căreia luptă anticorpii ei ”etici”. Nu doar despre Bode e vorba acum, aşa cum crede el, ci despre întregul sistem de doctorate. Ca să supravieţuiască credibil, acesta trebuie să se cureţe. Problema e că ”braţul de acoperire” al mafiei academice a doctoratelor e unul puternic: porneşte de la vîrful sistemului de putere şi al principalului sistem de informaţii din România şi are susţinerea tacită a preşedintelui Iohannis. Dacă va cîştiga tăcerea şi compromisul pe care ultimii vor să-l impună, întrega lume academică din România va fi grav afectată, în credibilitatea, stabilitatea şi independenţa ei. Deşi bolnavă, ea a reacţionat. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Coşmarul care n-a fost luat în calcul: Patruşev după Putin, Prigojin după Şoigu
”Mne jali”, adică ”îmi pare rău” e formula care se aude foarte rar în limba rusă. În schimb, cel mai folosit cuvînt, expresie a unei trăsături slave aproape moştenită genetic e revendicativul ”davai”, ”dă-mi”, rostit adesea nu în formula sa uzuală, ci în cea imperativă. Pe scurt, acestui cuvînt, dacă-i mai adăugăm un plus de vodcă şi cuvinte meşteşugite care îmbracă jaful şi agresiunea în haina onorabilităţii şi chiar în patrafir, avem descrierea lumii ruse actuale – pornită de la cea a crimei organizate din suburbiile oraşelor, ajunsă pînă la Kremlin şi pe linia frontului din Ucraina. O lume condusă acum de Putin cu o mînă de fier pe care, contrar tuturor analiştilor, o mişcă foarte bine. Dar, ce va fi după el, pentru că un ”după Putin” va exista? Dacă acest ”după” se va petrece în contextul violenţei extreme care şi-a pus pecetea pe Federaţia Rusă, în acest timp al războiului din Ucraina, există mari şanse ca la Kremlin să ajungă Patruşev, fostul şef al FSB şi al lui Putin. Şi el să-şi ia alături, ca model pentru întreaga armată rusă, pe Evgeni Prigojin, finanţatorul ”Grupului Wagner”. Pentru că adevăratul creator al acestei armate paramilitare a fost, e drept, GRU – serviciile de informaţii militare, dar tot sub umbrela FSB-ului lui Patruşev a ajuns. Atunci cînd aşa ceva s-ar petrece (şi acest ”atunci” poate veni oricînd), în Ucraina se va dezlănţui un război fără cruţare, dar şi fără limite, probabil inclusiv teritoriale. Un măcel. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea: ”Ţara mea”, în cea mai depresivă zi a anului
E luni şi n-avem prea multe motive de veselie, în general. Dar, de cînd în 2005 un psiholog irlandez a făcut un anume calcul, bazat pe faptul că ne aflăm la începutul celei de-a săptămîni de la încheierea sărbătorilor, în iarna facturilor noastre, cu buzunarele fluturînd şi că pornim iarăşi la muncă, precum în fiecare luni – cea mai urîtă zi a săptămînii – lumea trece, de atunci încoace prin ”lunea albastră”, socotită cea mai depresivă zi a anului. O fi, dar la noi e prima zi după Ziua Culturii Naţionale. Tocmai l-am aniversat pe Eminescu. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Ceauşescu e ”marcă înregistrată”: nu se mai pot scrie cărţi despre el, nu poate fi nici ”decoraţiune pentru Crăciun”, nici măcar îngrăşămînt de flori
Că România e ţara tuturor posibiltăţilor, au spus-o deschis şi fraţii Tate, demonstrează şi OMW, care n-are de gînd nici măcar să respecte legea şi să plătească ”taxa de solidaritate” impusă companiilor care au făcut profituri imense în aceste perioade de criză. Aici, la noi, se poate orice. Legile nu sînt neapărat permisive, nu sîntem (încă) un paradis fiscal – decît pentru marile companii sau pentru lanţurile de hipermarketuri. Dar sînt fie proaste, pline de lacune, ca şvaiţerul de găuri şi pot fi jonglate, fie sînt aplicate prosteşte. E şi cazul Legii 84/1998 ”privind protecţia mărcilor şi indicaţiilor geografice”, utlizată pentru patentele invenţiilor sau protejarea numelor mărfurilor populare în raport cu produsele contrafăcute (precum salamuri, vinuri, haine etc.). Ele sînt întegistrate conform acestei legi la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci), modalitate care a fost folosită de urmaşii lui Ceauşescu pentru protejarea numelui şi memoriei dictatorului. OSIM şi justiţia română demonstrează că istoria şi cultura română sînt şi pot fi cenzurate, în dispreţul Constituţiei, de oricine doreşte. Mă duc şi eu să mi-l înregistrez pe ”Eminescu”, că-mi place şi, conform legii se poate, mîine, că e şi ziua lui de naştere. Să fie al meu, că aşa vreau eu, să am ”marca” mea. Poate-mi iau şi ”România”, dacă numai aşa mai poate fi protejată de prostie. citeşte tot
-
COMENTARIU Marius Oprea / Dacă Iohannis ar fi fost Iannis şi neamţul, grec
Klaus Iohannis spunea pe 19 decembrie, cînd Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a făcut o vizită de consolare la Bucureşti, pentru estomparea efectelor emoţionale ale votul negativ primit de România la intrarea în Schengen, că ”voi continua toate discuţiile”, care să schimbe decizia luată în Consiliul JAI. N-a continuat nimic. De atunci încoace, n-a mai făcut absolut nimic. Relaţiile noastre cu Austria sînt în continuare îngheţate. În locul ei, al preşedintelui Iohannis şi al guvernului Ciucă lucrează, în schimb, grecii. citeşte tot
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Reţeta şi reţelele parvenirii. Electricianul Bode din Vaşcău, agent de vînzări şi Doctor Bode în studii de securitate, ministru de interne
-
PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea/ Stăm pe ditamai punga de gaze naturale, dar preţul la gaze ne goleşte pungile: aşa vor austrecii de la OMW, cu complicitatea statului
România stă pe o mare bulă de gaz, aflată la 170 de kilometri în largul coastei oraşului Constanţa, la o adîncime cuprinsă între 100 şi 1.000 de metri. Dimensiunile zăcămîntului ”Neptun Deep” sînt estimate la 200 de miliarde de metri cubi de gaz: echivalentul întregilor livrări de gaz ale Federaţiei Ruse către întreaga Europă, într-un an, înainte de începerea războiului. Dar românii plătesc, în schimb, cele mai mari preţuri la gaz din UE. Nu e un paradox, nici mită sau corupţie – sau nu acestea sînt determinante. E OMW, compania austriacă asociată (de fapt, proprietarul) Petrom, de care depinde exploatarea zăcămîntului. Care nu dă semne că va începe, curînd: şi aici, austriecii ne aplică un ”Schengen” al gazului, lăsîndu-ne cu ochii în soare. citeşte tot
