După Italia, şi Franţa suspectează că a avut cazuri de Covid-19 de la începutul lunii ianuarie. Mărturiile unor bolnavi

"Coronavirusul a fost prezent în Franţa de la începutul lunii ianuarie?" Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) datează apariţia primelor simptome ale virusului în China la 8 decembrie, ceea ce, logic, ar sugera posibilitatea contaminării în săptămânile următoare a ţărilor cu mult comerţ cu Asia, cum ar fi Franţa, relatează Le Parisien.

Simptome similare înaintea cazurilor oficiale

Există numeroase mărturii ale unor persoane care au suferit de simptome Covid-19 înainte de depistarea oficială a primelor cazuri în Franţa. Contactaţi de ziarul Le Parisien, mai mulţi dintre ei descriu că au fost diagnosticaţi cu gripă sau răceli cu simptome neobişnuite, cum ar fi pierderea temporară a gustului sau a mirosului, diaree, tuse puternice care durează, oboseala şi / sau dificultate de respiraţie. Cu toate acestea, până acum nu au putut să efectueze un test care să confirme sau să nege contaminarea.

În această etapă a epidemiei nu toţi specialiştii ţin acelaşi discurs despre data apariţiei efective în Franţa. „O prezenţă la începutul lunii ianuarie este foarte probabilă, chiar şi înainte”, susţine Jean-François Guégan, director de cercetare la INRA-CIRAD şi specialist în ecologia bolilor infecţioase şi parazitare

Şi insistă: „Vor dovedi cercetările acest lucru? Cel mai probabil. Ca la fiecare epidemie vor fi efectuate analize încrucişate între biologia moleculară şi transmisia dinamică", continuă el, adăugând că, deoarece perioada de incubaţie a virusului este de 4 până la 15 zile, acesta ar fi putut fi prezent înainte de apariiţia simptomelor la primele cazuri raportate.

Prea puţine cazuri identificate pentru început în ianuarie?

La rândul său, Samuel Alizon, director de cercetare la CNRS, de asemenea specialist în ecologia şi evoluţia bolilor infecţioase, favorizează teza unei răspândiri din februarie. "Genomii virali sugerează cu o marjă destul de mare de eroare, sosirea primelor cazuri in februarie şi o epidemie care a crescut de acolo", rezumă el, pe baza unei serii lungi calcule.

„Dacă avem în vedere o circulaţie ascunsă a epidemiei în ianuarie, cifrele nu prea au sens. Astfel am avea 70 de zile (de circulaţie a virusului) sau 28 de dublări (conform unui calcul care prevede o dublare a cazurilor la fiecare 2,5 zile) atunci am fi avut la 11 martie... 268 milioane de infecţii. Dacă epidemia ar fi circulat în ianuarie ar fi trebuit să se facă fără transmitere, ceea ce nu are sens ”, spune el.

Cei doi specialişti chestionaţi pentru această întrebare sunt de acord însă asupra unui punct: va fi necesar să aşteptăm sosirea de noi date pentru a avea un răspuns formal pe această temă. Şi va lua timp.

Suspiciuni şi în Italia

Profesorul Remuzzi, directorul Institutului de Cercetări Farmacologice Mario Negri din Milano, a declarat într-un interviu în martie că medicii locali „îşi amintesc că au întâlnit cazuri de pneumonii foarte ciudate, foarte severe, în special la bătrâni, în decembrie şi chiar în noiembrie”.

„Acest lucru înseamnă că virusul circula cel puţin în Lombardia înainte de a fi conştienţi de apariţia acestui focar în China”, a spus Remuzzi.

Confruntat cu declaraţiile sale, profesorul italian a declarat că informaţiile sale proveneau de la câţiva medici, dar nu există nici o dovadă că pacienţii de care vorbea aveau COVID-19, boala cauzată de noul coronavirus.

Într-un alt interviu Remuzzi a spus că declaraţiile sale aveau scopul de a arăta că virusul s-a răspândit înainte de a fi descoperit şi nu pentru a arăta de unde provine. După ce interviul  profesorului Remuzzi a fost preluat de presa internaţională, presa din Beijing s-a folosit de aceste declaraţii pentru a ”demonstra” că pandemia de Covid -19 nu a început în China. 

Sursă foto: Profimedia