Guvernul a închis pieţele fără un studiu de impact asupra economiei şi a consumatorului

În ţară sunt 35 de pieţe care fac parte din Aso­ciaţia Administratorilor Pieţelor din România, însă numărul lor este mai mare, pentru că există cel puţin o piaţă în fiecare oraş cu peste 20.000 de locuitori. Astfel, ar trebui să avem cel puţin 72 de pieţe. Dacă majoritatea s-au închis, ce să facă micul producător, să iasă în pragul iernii să vândă în faţa porţii?

Ministerul Agriculturii nu are studii privind numărul sau traficul din pieţele agro-alimentare româneşti ori vânzările pe care le au. Câţi oameni vor fi afectaţi de măsura luată de guvernanţi? Unde să-şi ducă marfa? Care vor fi pierderile?

Piaţa Obor, cea mai mare din Capitală, unde merg zilnic în medie 10.000 de persoane şi găzduieşte 250 de producători şi 200 de agenţi economici, a luat în weekend măsurile de protecţie necesare împotriva noului coronavirus pentru a rămâne deschisă, deşi din cauza ei guvernanţii au hotărât închiderea tuturor pieţelor agro-alimentare acoperite.

„Avem 250 de producători şi 200 de agenţi economici în piaţă, unde să se ducă? În spatele unor producători mai sunt încă trei, patru familii. Intrările şi ieşirile sunt separate, avem culoare distincte, am pus garduri de fier pe părţile laterale ale pieţei, am pus protecţie panouri plexiglas la fiecare tarabă şi avem dezinfectant peste tot. Nu am avut niciun caz pozitiv de COVID-19 şi nu considerăm că aici ar putea exista focare“, spun reprezentanţii Pieţei Obor.

Miercuri este cea mai aglomerată zi, dar, în medie, un client cumpără de 50 de lei din piaţă: fructe, legume, carne, ouă, lapte. La un trafic mediu de 10.000 de oameni, vânzările zilnice se ridică la 500.000 de lei şi cele lunare se ridică la 15 milioane de lei. Momentan, piaţa a rămas deschisă, pentru că primarul sectorului 2, Radu Mihaiu, împreună cu patronul pieţei au găsit o cale să rămână deschisă.

În schimb, Piaţa Moghioroş, care era acoperită, a fost închisă ieri, 9 noiembrie. Acolo, merg în medie 4.500 de clienţi zilnic şi lasă circa 50 de lei. Dacă hotărârea liberalilor rămâne în picioare, pierderile din vânzările nerealizate vor fi de 6,75 de lei, potrivit datelor oferite de specialiştii din industria agro-alimentară pentru ZF.

„Este normal ce ni se întâmplă? La noi în comună, nu am avut niciun caz de persoane infectate cu virusul. Şi eu nu am auzit pe nimeni nici în piaţă. Nu este o soluţie să ne închidă. Noi acceptăm măsurile impuse, acum stăm în curent, cu geamurile deschise. Suntem buni doar să plătim taxe, că de ajutat, nimeni nu ne ajută. Vin, nu vin, eu îmi plătesc taraba şi dau 2.400 de lei pe lună. O legătură de ceapă e 1 leu, o legătură de pătrunjel e 1 leu, dar strângem leu pe leu să plătim taxele şi din ce ne mai rămâne, trăim“, spune Luminiţa Răducu, o producătoare de legume din judeţul Giurgiu, care vinde în Piaţa Obor.

Ea consideră că în supermaketuri este mult mai aglomerat. În plus, adaugă că familia soţului ei vine cu marfă în Piaţa Obor de peste 20 de ani, „de când era la modă să vii cu căruţa“, şi din generaţie în generaţie a făcut agricultură. „Acum unde să te duci? Să ne mute afară în cort să îngheţăm de frig e o soluţie?“

Unii clienţi, spune producătoarea, nu stau nici un sfert de oră în piaţă şi cu toate mă­surile respectate, consideră că micul fermier este vitregit în situaţia dată. „Am vecini care nu mai au unde să vândă. Piaţa Sudului s-a închis şi mulţi duceau marfa acolo.“

Ministrul agriculturii, Adrian Nechita Oros, a scris pe pagina sa de Facebook că este convins că primarii responsabili şi admi­nistratorii de pieţe vor găsi soluţii ca toţi producătorii agricoli să poată în continuare să-şi vândă marfa în pieţe.

Producţia românească de fructe şi legume din 2019 a fost de 5 milioane de tone, potrivit datelor de la INS. Românii consumă anual 3,3 mi­lioane de legume proaspete şi produse derivate din legume, 1,85 milioane de tone de cartofi şi peste 2 milioane de tone de fructe, iar cea mai mare parte din acestea sunt produse local.