O genă din ADN-ul uman, moştenită de la omul de Neanderthal, ar putea determina forme grave de COVID-19. Specialiştii au păreri împărţite

  • Persoanele infectate cu noul coronavirus manifestă simptome diferite, iar formele de COVID-19 variază de la extrem de uşoare la cazuri severe
  • De la începutul epidemiei şi până în momentul de faţă, specialiştii au încercat să determine care sunt factorii ce duc la o formă sau alta a bolii
  • Cercetătorii germani sunt de părere că genele moştenite de la strămoşii neanderthalieni ar putea oferi mai multe explicaţii
  • Alţi geneticieni sunt de părere că „nu există nimic special din punct de vedere medical sau biologic” la aceste gene „vinovate” pentru formele severe de coronavirus
Urmărește
1488 afișări
Imaginea articolului O genă din ADN-ul uman, moştenită de la omul de Neanderthal, ar putea determina forme grave de COVID-19. Specialiştii au păreri împărţite

FOTO: Profimedia

O echipă de experţi germani a examinat o probă de ADN asociată cu unele dintre cele mai grave cazuri de COVID-19, relatează CNN. Cercetătorii au comparat ADN-ul cu o secvenţă genetică transmisă de strămoşii neanderthalieni până în prezent europenilor şi asiaticilor.

Catena respectivă de ADN e localizată pe cromozomul 3 şi o echipă de cercetători din Europa a realizat conexiuni între anumite variaţii ale secvenţei genetice şi riscul de îmbolnăvire severă cu noul coronavirus. Astfel, ei demonstrează că pentru apariţia formelor grave de COVID-19 poate fi de vină şi „un segment genomic moştenit de la omul de Neanderthal, existent la aproximativ 50% din locuitorii actuali ai Asiei de Sud şi circa 16% din europenii de astăzi”. Concluziile au fost prezentate de Svante Paabo şi Hugo Zeberg, de la Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară, într-o lucrare publictă în Nature.

„Se pare că această secvenţă genetică a fost moştenită de oamenii moderni de la neanderthalieni, prin încrucişările realizate cu aproximativ 60.000 de ani în urmă", a explicat Zeberg într-un comunicat. Astăzi, persoanele care au moştenit această secvenţă ar fi de trei ori mai predispuse la forme grave de COVID-19, având deseori nevoie de ventilaţie artificială în cazul infectării cu SARS-CoV-2.

Paabo şi Zeberg au găsit gene similare în ADN-ul unui schelet neanderthalian vechi de 50.000 de ani descoperit în Croaţia, precum şi în oase umane din Siberia. Studiile arată că oamenii moderni s-au încrucişat cu neanderthalieni şi cu specii înrudite, cunoscute sub numele de denisovani, în urmă cu zeci de mii de ani. Estimările indică faptul că aproximativ 2% din ADN-ul persoanelor originare din Europa şi Asia poate fi urmărit până la omul de Neanderthal.

„Nu există nimic special din punct de vedere medical sau biologic cu privire la faptul că această secvenţă a apărut la neanderthalieni”, a declarat pentru CNN doctorul Jeffrey Barret, genetician al Institutului Sanger din Marea Britanie. Acesta nu a fost implicat în studiu. Barret spune că, în orice caz, secvenţa respectivă nu ar putea explica decât în mică măsură gravitatea formelor de COVID-19 dezvoltate de unele persoane. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici