BURSELE Superscrieri: Trei echipe de jurnalişti desemnate să documenteze tema violenţei domestice. INTERVIU cu Beatrice Weber

Comunicatul Fundaţiei Friends For Friends:

"Trei echipe de autori/fotoreporteri/artişti vizuali primesc susţinere financiară (2000 de euro per echipă) şi editorială pentru a documenta trei materiale complexe despre problemele de mai sus, pe care le vom putea citi în această toamnă. Ei sunt a treia generaţie de bursieri desemnaţi în cadrul proiectului Bursele Superscrieri/Avon pe tema violenţei domestice în România, construit de Fundaţia Friends For Friends împreună cu Avon România:

Echipa RALUCA BALOGH (ION), DIANA MARCU şi LUCA FLORIAN va realiza proiectul „ LOV(E) DE LA LOVIRE. De ce se întorc victimele la agresorii lor".

„Vrem să arătăm de ce le dau victimele violenţei domestice agresorilor lor încă o şansă, materializată, din păcate, în ocazia de a le lovi din nou, uneori până la moarte. Fără a înţelege resorturile acestui mecanism care le face pe victime să se întoarcă într-un mediu periculos, nu poţi pune în mişcare mecanismele care să le ajute în mod real. Fără a cunoaşte ce stă în spatele acestei decizii imposibile, comunitatea va continua să le judece superficial şi să le ignore suferinţele. ” (Raluca Ion)

Echipa ANA POENARIU şi SERGIU BREGA va realiza proiectul multimedia „Bătaia de 40 de milioane de euro”.

„În aprilie o femeie de 38 de ani a fost omorâtă de fostul iubit în centrul Bucureştiului, deşi sesizase de nenumărate ori poliţia. În mai, o altă femeie a fost omorâtă de fostul soţ pe aeroportul din Sibiu. Ambele au devenit nişte cifre în statisticile referitoare la violenţa domestică. Statul român cheltuie milioane de euro pe proiecte de prevenire şi combatere a violenţei domestice şi a traficului de persoane, iar demersul nostru jurnalistic va arăta cum sunt cheltuiţi banii şi cine beneficiază în mod real de ei.” (Ana Poenariu)

Echipa ANDREI CRĂCIUN şi ELENA ILUŢĂ va realiza materialul „Aleea Zorilor".

„Am aplicat pentru că voiam să pot face acest subiect. Să am timp şi bani să mă ocup de el. (…) Am ales un subiect foarte delicat şi nu va fi deloc uşor. Dar trebuia, pur şi simplu trebuia să îl scriu. E bine că aceste burse există. Şi, prin ele, supravieţuieşte jurnalismul, cât mai e, în ţara noastră. Sunt deci fericit şi foarte îngrijorat. Iar m-am înhămat la o muncă dură.” (Andrei Crăciun)

Aceste propuneri de proiecte au fost alese de un juriu format din jurnalişti - Simona Tache, Irina Păcurariu, Florin Negruţiu, Mihnea Măruţă, Paul Radu, Teodor Tiţă, Vlad Mixich şi un reprezentant AVON (Stela Toderaşcu – Commercial Marketing Manager Avon România & Moldova). Jurnalista Mona Dîrţu va fi mentorul echipelor pe perioada realizării materialelor şi tot ea va susţine pentru aceştia, dar şi pentru alţi autori din noua generaţie interesaţi de subiect, Seminariile Superscrieri de bune practici."

Iată un interviu cu Beatrice Weber, director general FFFF

"În privinţa şcolii, ne umplem de patriotism cu olimpicii internaţionali, dar discutăm prea puţin despre faptul că 50% dintre copii pică baremele la examenele naţionale"

Reporter: Învăţământul şi violenţa domestică. Ce spun împreună despre român?

Beatrice Weber: Mai degrabă fac decât spun. Şcoala bună (sau lipsa ei) şi pacea din casă (sau lipsa ei) fac viaţa fiecăruia dintre noi să fie aşa cum e. Ca naţie, viaţa noastră se vede în statistici. În privinţa şcolii, ne umplem de patriotism cu olimpicii internaţionali, dar discutăm prea puţin despre faptul că 50% dintre copii pică baremele la examenele naţionale. În privinţa păcii din case, statistica e tragică: la fiecare 30 de secunde o femeie din România este bătută. Ştim astfel de cazuri cu toţii, sunt lângă noi - în familiile noastre, în cercurile noastre sociale, în blocurile în care locuim - şi încă mai încercăm să ne convingem că e treaba altcuiva să se ocupe de violenţa domestică. Ne putem imagina că, împreună, toate astea sunt parte din bagajul nostru naţional de instrucţiuni genetice, un fel ADN cu cromozomi mutanţi care se transmit din generaţie în generaţie - şi pe care îi luăm ca pe un dat. Ca să-i reparăm trebuie mai întâi să-i privim, în loc să ne întoarcem ochii de la ei; să înţelegem cum ne afectează vieţile; să spunem poveştile pe care le generează. Şi, cumva, de asta încercăm să ne ocupăm noi la Fundaţia Friends For Friends. Avem noroc de nişte parteneri, Avon şi BRD, care gândesc pe termen lung şi care cred, ca şi noi, că ce nu e spus limpede, fără echivoc, nu poate nici fi rezolvat - sau replicat, după caz. Împreună cu ei am creat prgramele de burse jurnalistice prin care sprijinim autorii - şi financiar, şi editorial - pentru a documenta materiale de profunzime despre şcoala bună (sau lipsa ei) – Bursele Superscrieri/BRD - şi pacea din casă (sau lipsa ei) – Bursele Superscrieri/Avon. Iar poveştile scrise de ei sunt, ca să mă întorc la întrebarea ta, parte din "povestea românului". O reconstituim, cu migală, în fiecare an. Ştim oare mai bine decât acum trei ani, ca naţie, "povestea românului"? Noi credem că da; că fiecare bursă şi fiecare material final, odată parcurs, încă învârte rotiţe în mintea fiecărui cititor.

R: Care-s cazurile din anii trecuţi care au impresionat.

B. W.: Din punctul meu de vedere, toate cele 12 materiale publicate până acum ca rezultat al burselor impresionează, în primul rând, prin calitatea documentării. Şi asta se întâmplă pentru că bursierii pot lucra pe subiectele pe care le propun îndelung - trei luni încheiate. Au timp să vorbească cu oameni, să vadă, să înţeleagă, să treacă de suprafaţă şi de judecăţile schematice. Apoi sunt banii propriu-zişi, pentru deplasări şi ce mai au nevoie, apoi un program de mentorat şi seminarii de bune practici cu jurnalista Mona Dîrţu. Toate astea se simt când citeşti materialele finale şi impresionează, pentru că îţi dai seama că avem autori foarte buni care să ne spună poveştile - au nevoie doar de un cadru pentru asta. Meritul cel mare este, desigur, al autorilor. Au adus în discuţie subiecte sensibile, au le-au dat curaj unor oameni să-şi spună poveştile, iar asta i-a inspirat mai departe pe alţii.

R: Daţi burse. Există un old school şi un new journalism? Cum se manifestă el? Care sunt reuşitele unora şi ale celorlalţi?

B. W.: Există, cu certitudine, o nouă generaţie de autori, care vin cu o perspectivă proaspătă şi, de obicei, cu un bagaj mai mare de inventivitate digitală; câteva dintre proiecte au trecut dincolo de ideea de "material publicat" şi s-au dezvoltat în platforme online. Altfel, noi nu vedem diferenţe notabile care să justifice clasarea în old school vs. new school. Adică diferenţele par să ţină mai degrabă de oameni, de înclinaţiile lor, de stilul propriu de lucru şi de scriitură - decât de apartenenţa la două şcoli de gândire net diferite. Ce vreau să spun e că, dacă un cititor ar avea toate textele tipărite în faţă, nu i-ar fi uşor să le împartă în două categorii - old school şi new school. Cât despre reuşite, cred că ele ţin, pe toată linia, indiferent de şcoală, vârstă ori experienţă, de seriozitatea cu care au muncit bursierii. Toţi au făcut mai mult decât îşi propuseseră iniţial - au făcut mai multe interviuri, au descoperit mai multe unghiuri şi au scris mai mult decât se angajaseră în proiectul cu care au candidat. Până la urmă, avem oameni care vor şi care, în plus, ştiu şi cum să ne vorbească despre şcoala bună (sau lipsa ei) şi pacea din casă (sau lipsa ei). Nu le trebuie decât timp, un minim confort financiar şi, câteodată, un om cu care să-şi planifice şi să-şi discute subiectele - dacă au toate astea, îşi găsesc apoi ei singuri calea către rotiţelele blocate din minţile noastre.

Citeşte şi: Scandalul de violenţă domestică în care e implicat Johnny Depp: Cum reacţionează Vanessa Paradis, Mickey Rourke şi prima soţie a actorului la acuzaţiile aduse de Amber Heard

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei: Am cerut instituţiilor să vină cu planuri pentru a preveni violenţa domestică

Citeşte şi: Don McLean, creatorul hitului "American Pie", a fost arestat pentru violenţă domestică - VIDEO

Citeşte şi: CALL CENTER non-stop pentru sesizarea, înregistrarea şi sprijinirea cazurilor de violenţă domestică

Citeşte şi: Republica Moldova, condamnată la CEDO pentru că a "închis ochii" faţă de violenţa domestică