"Cuminţenia pământului": s-au strâns 138.188 de euro, până în prezent, prin subscripţia publică

Guvernul afirmă că se angajează, în semn de respect şi în virtutea transparenţei totale, să anunţe periodic, pe 1 şi 15 ale fiecărei luni, până pe 30 septembrie, sumele strânse în cadrul subscripţiei publice pentru opera lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia pământului", se precizează în comunicatul remis MEDIAFAX, luni, 30 mai.

Subscripţia publică a reuşit să adune, până la ora actuală, 138.188 de euro, prin intermediul tuturor canalelor puse acum la dispoziţie, din care 49.606 euro pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro, 8.875 de euro prin intermediul eMag.ro şi 79.707 euro prin transfer bancar în conturile Ministerului Culturii.

50% din fondurile adunate (74.584 de euro) au venit după lansarea campaniei naţionale de susţinere, prin 3.455 de donaţii, persoane fizice şi companii. Campania a fost lansată pe 19 mai şi implementată pro bono de GMP Group şi Media Investment.

Achiziţia operei se poate face printr-un efort conjugat al statului român şi al cetăţenilor: suma de cinci milioane de euro a fost alocată deja de Guvern şi e nevoie ca şase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuţiilor voluntare ale persoanelor private şi cele juridice, până, cel târziu, pe 30 septembrie 2016, potrivit comunicatului de presă.

După ce mai multe opere ale lui Brâncuşi s-au vândut, în ultimii ani, către proprietari privaţi sau colecţii particulare, această sculptură, reprezentativă pentru întreaga sa operă, este ultima pe care statul român o mai poate recupera, în prezent, pentru a o putea face accesibilă publicului larg şi iubitorilor de artă.

Printre personalităţile care şi-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripţie publică se regasesc Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Doina Lemny, Tudor GiurgiuFrançois Saint-Paul - ambasadorul Franţei, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu şi Cosmin Alexandru.

De asemenea, în spotul publicitar îşi declară susţinerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleşu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoş Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv şi Virgil Stănescu.

Printre companiile care şi-au anunţat implicarea în susţinerea campaniei: Dedeman, eMag, New Folder, Unlock, Media Trust, 360 Revolution, Banca Transilvania, OMNIASIG, BRD.

Cei care doresc să doneze opot face prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; prin intermediul retailerului online eMag, (românii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro "Cuminţenia pământului", donând astfel în conturile campaniei pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi); prin conturile disponibile în lei, euro şi dolari în care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar (într-unul din cele specificate la acest link https://www.brancusiealmeu.ro/), deschise pe numele Ministerului Culturii, CIF 4192812.

Spot de promovare a campaniei poate fi viziualizat aici https://www.facebook.com/CuminteniaPamantului.ro/videos/1712232692376470/.

"«Cuminţenia pământului» este una dintre cele mai mari şi mai importante capodopere ale lui Brâncuşi. A fost creată într-un moment de răscruce din viaţa artistului, la 1907-1908, când a hotărât să abandoneze mulajul şi să sculpteze direct în piatră, în lemn, în marmură. Spre deosebire de «Sărutul», este o piesă unică, şi, chiar şi prin denumirea pe care i-a dat-o, un titlu intraductibil, face parte din sensibilitatea românească. Ai impresia că vine din epoci imemoriabile, dar marchează şi un pas important spre modernitate. Brâncuşi e al meu şi, sunt sigură, că trebuie să fie şi al tuturor românilor", a declarat Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris.

"Le mulţumesc tuturor românilor pentru susţinerea de care au dat dovadă până acum. Personal, mi-au întărit, încă o dată, convingerea că dispunem de resurse, nebănuite, poate, de mulţi dintre noi, de coeziune naţională în jurul marilor proiecte de ţară", a declarat Dacian Cioloş, prim-ministrul României.

"«Cuminţenia pământului» este o operă de artă reper în viaţa artistică a lui Brâncuşi, are o valoare aparte, iar iniţiativa Guvernului trebuie să reprezinte o asumare publică a acestui proiect. Îi invit pe români să ni se alăture cu gândul şi cu sufletul şi să decidă dacă această lucrare merită să rămână accesibilă publicului larg. Noi vom face, în perioada următoare, tot ce este posibil să-i convigem că da, merită!", a adăugat prim-ministrul.

"Cuminţenia Pământului" a fost realizată de Constantin Brâncuşi în anul 1907 şi aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur.

Brâncuşi spunea despre operă: "«Cuminţenia pământului»... A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. «Cuminţenia pământului» a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!".

"Cuminţenia pământului" e realizată în calcar crinoidal şi, din informaţiile de la primul posesor, se ştie că Brâncuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières. În prezent, "Cuminţenia pământului" este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa şi puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură.

Ansamblul sculptural "Calea Eroilor" de la Târgu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuşi din România. Cele patru componente sculpturale — "Masa tăcerii", "Aleea scaunelor", "Poarta sărutului" şi "Coloana fără sfârşit" — sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938.

Citeşte şi: Concert Postmodern Jukebox: Muzică pop preschimbată în sonorităţi vintage, step, glamour şi culoare

Citeşte şi: INTERVIU - Cristina Modreanu: Cum se duc banii Bucureştiului pe teatrul Stela şi operele Simion

Citeşte şi: COMICON 2016: Ce bine te simţi ca parte a acestuia. Tonic, înviorător, reconfortant

Citeşte şi: Jocuri de cărţi la BOOKFEST, cel mai important târg estival de carte din România