Decesul lui Jimmy, al actorului Ion Besoiu. Ziua întâi de după

Ger. Înăuntrul capelei Bellu-ortodox, Ion Besoiu neînsufleţit. Doar Ioana Besoiu şi Emilia Dobrin erau la căpătâiul lui. Fiica şi fosta soţie. De jur împrejur, lumină. Crini albi, trandafiri albi, nuferi albi. Coroane şi buchete, flori fără număr. MIKY, TATA! sunt cuvintele de pe coroane, care parcă-l strigă pe cel dispărut la 85 de ani. Pe trupul neînsufleţit al actorului, trandafiri albi legaţi cu o bucată de celuloid din ”Toate pânzele sus”. Tăcere la ora 16. Şi abia după 17 i s-a cântat Veşnica Pomenire. Trei preoţi uniţi în voce armonizează. Unul este înţelept şi continuă armonia. Altul pare fulgerător în vorbe, al treilea de provincie, cu accent. Parcă trei întrupări ale vieţii artistului. Înţelepciunea de final, fulgerul de adolescenţă şi copilăria sibiană.

”Iubitule”-vorba asta nu se mai aude. ”Iubitule”- vorba cu care îi plăcea să te accepte şi să te primească actorul. Vărul lui Pompilia Stoian vorbeşte în şoaptă că Ion Besoiu îşi pierduse credinţa după moartea ultimei soţii. Dar bârfa aceasta nu ţine. Ion Besoiu se împăcase cu singurătatea apăsătoare în faţa lui Dumnezeu. Şi alte poveşti se încheagă în jurul lui Ion Besoiu. Şi despre rolurile lui şi despre glumele pe care le făcea în teatru şi la filmări.

Ce nu ştiţi despre Ion Besoiu?

- În timpul celui de-al doilea Război Mondial, la 13 ani, a ajutat la căratul tărgilor cu răniţi la spital

- Tatăl lui Ion Besoiu, a fost coleg în şcoala primară cu Lucian Blaga

- A fost căsătorit de patru ori, prima dată la 23 de ani, cu o cântăreaţă, ultima oară la 61 de ani, cu o profesoară

- Are o fată, Ioana (din căsnicia cu actriţa Emilia Dobrin) şi doi nepoţi

Carte de vizită

Ion Besoiu născut la Sibiu, la 11 martie 1931-decedat la Bucureşti, 18 ianuarie 2017

A urmat cursurile Academiei de Teatru şi Muzică din Sibiu

16 ani a jucat pe scena Teatrului Radu Stanca, din Sibiu, apoi, sub aripa lui Liviu Ciulei, a debutat la Teatrul Bulandra din Bucureşti, în piesa „Vultur 101”. Avea 34 de ani

Activitate în teatru, cele mai însemnate roluri: „Cloşca” - „Procesul lui Horia” (1967), „Serebreakov” – „Unchiul Vanea” (1983), „Polonius” - „Hamlet” (1985), „Oronte” – „Mizantropul” (1989), „Corifeu” - „Antigona” (1993), „Senecus” - „Caligula” (1996), „Muhoianov Ivan Matveevici” - „Oblomov” (2003)

Activitate cinematografică, filme reprezentative: „Toate pânzele sus!”, „Furtuna”, „Neamul Şomăreştilor”, „Haiducii”, „Setea”, „Actorul şi sălbaticii”, „Răscoala”, „Lumini şi Umbre”, „Mihai Viteazul”, „Păcală”, „Ciprian Porumbescu”, „Mircea”, Această lehamite”, Francesca”, „Poarta Albă”, „Noi, cei din linia întâi”