Video FOCUS: Acum, la 95 de ani, trei „clipuri” cu Regele Mihai - VIDEO

Clipul 1: Îmi amintesc cum într-o zi din preajma Crăciunului anului 1990, mă odihneam la Sinaia într-o cameră a „Economatului” Castelului Peleş, şi priveam la televizor. În felul acesta am aflat, de la neobosita echipă a „Actualităţilor” TVR, de „încercarea eşuată” a „ex-regelui (cetăţeanului) Mihai” de a se reculege la Curtea de Argeş, la mormintele strămoşilor. În cadrul aceleiaşi emisiuni, am fost informat cu promptitudine şi mândrie că Regele românilor, Mihai, a fost „interceptat” şi trimis „par avion”, sub escort militară, de unde venise.

A doua zi de dimineaţă mi-am împachetat lucrurile şi am plecat din casa Regelui alungat, de ruşine, lăsând camera plătită până după Crăciun.

Clipul 2: Din noiembrie 1946, dată la care s-au desfăşurat primele alegeri parlamentare de după cel de-al doilea Război Mondial (fraudate şi astfel câştigate de către comunişti şi de complicii lor), în România s-au petrecut o mulţime de lucruri, toate, însă, de domeniul patologicului. Sunt 70 de ani de atunci. Cu toate astea, cred că istoria naţională va consemna, în cei 70 de ani, şi un foarte scurt moment de normalitate. Sunt cele 15 minute în care Regele Mihai şi-a citit mesajul în Parlamentul României, în dimineaţa zilei de 25 octombrie 2011.

Decebal – regele dacilor, Ştefan cel Mare – Domn al Moldovei, Mihai I – Regele României. Nu „fost”, nu „ex”. Chiar dacă nu mai domneşte. Măcar din bun simţ şi un minim respect faţă de timpul care, trecând, se numeşte istorie.

Se spune că România nu are tradiţie monarhică. Dar despre România (Mică) se poate vorbi abia de la 1859 încoace. Iar de la 1859, România Mică a avut Domn pe Alexandru Ioan Cuza. Apoi, de la 1866 până la 1881, (tot) Domn al României a fost Carol I. Din 1881 urmează, până la 1947, un şir de regi ai României (devenită Mare din 1918): acelaşi Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai (ultimii doi cu alternanţe la Tron). Aşadar, de la Cuza, până în 1947, sunt 88 de ani. Din 1947, România este Republică. Populară, până în 1989, apoi democratică/ parlamentară până astăzi. Republica noastră a împlinit 69 de ani. Lăsând orice alt comentariu la o parte, avem de comparat cifra 88 cu cifra 69. Asta ca să vedem, aritmetic, ce şi cum cu tradiţia.

În discursul său din Parlament, din 25 octombrie 2011, Regele Mihai a enumerat câteva valori fundamentale de la care un neam n-ar trebui niciodată să abdice: libertatea, identitatea şi demnitatea. Libertatea ni se trage de pe la 1877, când cu Războiul de Independenţă purtat sub comanda primului nostru Rege, Carol I. Identitatea ni se trage de la Marea Unire din 1918, înfăptuită sub domnia Regelui Ferdinand. Iar demnitatea poate fi lesne găsită în perioada interbelică, la vremea când leul, moneda Regatului României, era una dintre cele mai puternice monede ale continentului şi când o seama de români ţineau capul de afiş pe teritoriul artelor şi al ştiinţelor în Europa.

La discursul Regelui Mihai din Parlament au fost persoane care au preferat să nu participle. O singură absenţă a fost impardonabilă: aceea a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Şi de-ar fi fost ţintuit la pat (ceea ce nu a fost cazul) şi tot ar fi trebuit să fie prezent, cu pat cu tot. În special de către BOR, Regele ar trebui să fie perceput (fără nici un comentariu) drept Unsul lui Dumnezeu (asta, desigur, dacă Patriarhul şi BOR admit existenţa lui Dumnezeu). Lipsind de la întâlnirea cu Regele, Patriarhul a absentat de la întâlnirea cu rosturile cele mai intime şi mai subtile ale Bisericii sale, ratând, într-o manieră jalnică, un moment istoric.

Clipul 3: E o poveste adevărată, care mi-a prilejuit cea mai însemnată şi mai emoţionantă întâlnire. „Scriitori pe Calea Regală” a fost un proiect imaginat şi derulat în anul 2008 şi a constat într-un turneu de lecturi publice în gările a şase oraşe din ţară. Au participat 45 de scriitori, a durat o săptămână, iar drumul l-am făcut călătorind, fabulos, cu Trenul Regal. O experienţă unică. Toată povestea s-a desfăşurat sub patronajul Majestăţii Sale Regele Mihai. În preziua începerii călătoriei, am fost invitaţi cu toţii la Palatul Elisabeta, pentru o serată literară. Ne-au întâmpinat însuşi Regele şi Regina, în Sala Regilor. După oarece lecturi, am fost poftiţi într-un salon alăturat, să ciocnim un pahar cu şampanie. Acolo şi atunci am stat pentru prima oară faţă către faţă cu Regele. I-am spus că, aflându-mă în preajma lui, mă simt ca şi cum aş fi recuperat toată istoria care ne-a fost furată: a bunicilor, a părinţilor mei, a mea şi a copiilor mei. „De unde sunt ai tăi?” – m-a întrebat Regele. „Din Basarabia, Majestate”. „Înţeleg...” Şi mi-a întins mâna. Am dat mâna şi am privit în ochii albaştri ai unui om care văzuse, cu ochii aceia, toată istoria veacului XX. Care dăduse mâna şi privise în ochi pe toţi cei care au marcat această istorie, în bine sau în rău: regi, regine, împăraţi, preşedinţi, oameni politici, oameni de cultură, militari, clerici, toţi. Strângerea aceea de mână m-a copleşit şi m-a întărit, deopotrivă...

Citeşte şi: Senatul SUA va examina oferta de preluare a Time Warner de către AT&T, în condiţiile în care implicaţiile fuziunii nu sunt clare

Citeşte şi: Omul lui Dumnezeu care a căzut în propria lui groapă. Nea Vasile de la Mârşa şi secretul vieţii de 80 de ani - VIDEO

Citeşte şi: INTERVIU Varujan Vosganian: „«Cartea şoaptelor» nu e un breaking-news”

Citeşte şi: Regizorul Valeriu Moisescu s-a stins din viaţă

Citeşte şi: Foşti şefi ai TVR şi RRA s-au coalizat împotriva eliminării taxei radio-TV, reclamând faptul că instituţiile şi-ar pierde independenţa dacă ar fi finanţate doar de către Guvern

Citeşte şi: Semnificaţii istorice pentru ziua de 21 octombrie

Citeşte şi: Revista Vogue o susţine la alegerile prezidenţiale din SUA pe Hillary Clinton, căreia i-a acordat de-a lungul timpului şase ediţii

Citeşte şi: Semnificaţii istorice pentru ziua de 20 octombrie

Citeşte şi: "O scrisoare pierdută", operă de Dan Dediu, revine pe scena Operei Naţionale Bucureşti după o absenţă de patru ani - FOTO

Citeşte şi: Reguli pentru desfăşurarea campaniei electorale în acest an - radiodifuzorii trebuie să anunţe lista emisiunilor electorale până la 10 noiembrie si sa publice tarifele aplicate