Video INTERVIU: Demeter Andras: I-am propus lui Ţoghină să-mi fie consilier. Cei din SRR nu au motiv de teamă

Rep.: Înseamnă că o să puteţi să ne spuneţi câteva lucruri şi despre mandatul Mariei Ţoghină, care a condus în ultimii cinci ani Radioul Public şi care rămâne în continuare în Consiliul de Administraţie al Radioului Public.

D. A.: Pe mine m-a surprins cu plăcere, cu bucurie, propunerea Administraţiei Prezidenţiale în persoana doamnei Maria Ţoghină. O consider a fi o propunere binevenită, foarte inspirată, având în vedere rezultatele incontestabile ale managementului domniei sale în aceşti cinci ani, ceea ce pe mine mă va ajuta în mod deosebit să gestionez afacerile acestei instituţii - în termenul strict al gestiunii de afaceri, nu peiorativ -, motiv pentru care eu sper ca domnia sa să îmi ofere sprijinul atât de necesar.

Rep.: Maria Ţoghină o să fie membru în Consiliul de Administraţie, o să o cooptaţi şi în staff-ul dumneavoastră de consilieri? Aţi avut vreo discuţie în sensul acesta?

D. A.: Eu i-am făcut o ofertă în acest sens, pe care am să o reiau şi în cursul zilei de mâine (joi, n.r.), dar de mâine, după ce concretizez oferta mea, timpul pe care-l va avea la dispoziţie (să se decidă, n.r.) va fi la fel de scurt precum acela pe care l-am avut eu la dispoziţie, acum o săptămână.

Rep.: Oferta dumneavoastră vizează un post de consilier?

D. A.: Da, un post de consilier. La asta mă gândesc, dar va trebui să văd cum anume.

Rep.: Prin ce o să vă deosebiţi dumneavoastră şi mandatul dumneavoastră de mandatul pe care l-a avut Maria Ţoghină la Radioul Public? Ce o să aduceţi nou?

D. A.: Nu vreau să aduc nimic nou. Nu-mi propun. În general, nu-mi place ca cineva să vină într-o ipostază nouă vrând neapărat să inoveze. Eu cred că abordarea cea mai sănătoasă - şi asta o spune experienţa multă sau puţină pe care am dobândit-o - este de a aprecia la modul cel mai corect şi amplu posibil valorile existente şi acele valori de care mai este nevoie. În momentul în care se întâmplă aceste două aprecieri, se arată în mod implicit toate acele noutăţi, inovaţii care sunt necesare, fie pentru păstrarea şi cultivarea valorilor existente, fie pentru crearea valorilor noi.

Rep.: Care vor fi priorităţile dumneavoastră ca preşedinte-director general al Radioului Public?

D.A.: Pe termen scurt, priorităţile sunt acelea de a cunoaşte, de a mă informa şi de a înţelege de data asta dinăuntru sistemului. Până acum, informaţiile mele sunt din afara lui. Pe termen mediu, priorităţile mele sunt acelea de a reuşi să cooptez sprijinul acelor profesionişti care au construit acest radio şi au păstrat această radiodifuziune cu mult înaintea venirii mele aici şi o vor construi şi o vor păstra cu mult după plecarea mea, după sfârşitul mandatului pe care l-am primit ieri (marţi, n.r.). Dacă reuşim să legăm o relaţie profesională bazată pe respect şi pe comunicare cu aceşti profesionişti, eu cred că această prioritate se va dovedi ca fiind cel mai util instrument. Pe termen lung, în sensul unui mandat, îmi propun nici mai mult nici mai puţin să fim în măsură să răspundem misiunii în general a acestui serviciu public, să putem respecta toate prevederile legale - nu sunt multe - privind independenţa acestei instituţii, să putem păstra şi, dacă se poate fideliza audienţa de care dispune această instituţie, să putem să aducem instrumentele noastre la un nivel cât mai apropiat de cerinţele contemporaneităţii româneşti şi nu în ultimul rând europene şi să reuşim să fim deopotrivă o instituţie de cultură, de formare, de informare, de educare şi de divertisment, aşa cum acest radio a fost şi sper că va rămâne de la înfiinţarea lui încoace.

Rep.: Aţi vorbit despre specialiştii din radio. Care credeţi că va fi relaţia dumneavoastră în cadrul Consiliului de Administraţie al Radioului Public?

D. A.: Relaţia mea în cadrul acestui Consiliu eu cred că va fi una foarte simplă. Eu voi încerca să-mi asum în toată profunzimea, rolul de a fi interfaţa sau placa turnantă dintre specialişti, care trebuie să aibă iniţiative, propuneri şi soluţii, specialişti care însumaţi dau executivul acestei instituţii, şi dintre deliberativi, care este Consiliul de Administraţie, format din personalităţi de diverse facturi, nişte oameni cu experienţă în diverse domenii, inclusiv în acest domeniu, al conducerii radioului. Şi în rolul acesta de placă turnantă să pot, cu sprijinul reprezentantului executivului care se numeşte în termeni strict oficiali Colegiul Director, să reuşesc să obţin de la membrii CA acele voturi, acea susţinere, care, conform legii, este necesară ca respectivele idei să poată fi puse în aplicare.

Rep.: Vă întreb care va fi relaţia dumneavoastră cu membrii CA şi în contextul în care Ovidiu Miculescu, propunerea PSD pentru funcţia pe care dumneavoastră o ocupaţi şi care a fost respins de Parlament, a declarat, miercuri, într-un comunicat transmis MEDIAFAX, că în Parlament s-a produs "un viol în grup" al politicului împotriva democraţiei. Cum credeţi că o să vă înţelegeţi cu el?

D. A.: Înaintea acestei declaraţii a mai existat un moment la care am participat şi eu, momentul în care al doilea scrutin de vot în interiorul CA a adus rezultatul de şapte-şase în favoarea domniei sale. Domnia sa, atunci, mi-a adresat câteva cuvinte în speranţa trecerii peste handicapul acestui vot favorabil domniei sale şi defavorabil mie şi în speranţa unei colaborări constructive. Eu am avut un răspuns pozitiv, în care i-am asigurat atât pe domnul Miculescu, cât şi pe ceilalţi colegi din Consiliu că se vor bucura de întregul meu sprijin şi de tot concursul meu, pentru că atât domniile lor, cât şi subsemnatul suntem în acest Consiliu nu pentru scopuri individuale sau proprii, ci pentru scopul radioului, care trebuie să fie un scop comun.

După aceea s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Or ceea ce s-a întâmplat poate fi catalogat în mai multe feluri de mai multă lume. În opinia mea, s-a întâmplat exerciţiul procedurii democratice de când această instituţie a democraţiei a fost inventată, anume confruntarea unor opinii, a unor păreri, a unor intenţii, din care confruntare a ieşit câştigătoare una din soluţii. Câtă vreme, în văzul tuturor, Parlamentul României a acţionat în interiorul prevederilor legale - legea prevede următoarele: propunerea CA se supune votului plenului Camerelor reunite, de aici singura interpretare care nu este posibilă, nu este valabilă este aceea că acest plen trebuie să accepte ca atare respectiva propunere, pentru că asta ar fi o limitare a dreptului său de liberă alegere -, din momentul în care acest vot se întâmplă şi oamenii cu sau fără bile îşi exprimă votul, pot fi încurcături, poate fi lipsă de cvorum, pot fi diferite accidente, chiar dacă ar exista o înţelegere sau o manifestare foarte hotărâtă într-o direcţie anume, şansele de a ieşi ceva dorit sau de a ieşi altceva cred că sunt destul de mari. Or, Parlamentul, ieri (marţi, n.r.), la acest scrutin şi-a spus părerea. Fiecare individ a votat, rezultatul este cel pe care domnul Miculescu nu doreşte, cel puţin aşa înţeleg din această declaraţie, să-l accepte. Este dreptul domniei sale. Eu am convingerea că, după ce această supărare îi va trece, domnia sa sau profesionistul din el va reveni la obiectivele şi la motivele pentru care în primul rând a acceptat numirea în acest Consiliu şi nu în ultimul rând a depus un jurământ.

Rep.: Poate că supărarea domnului Miculescu este provocată şi de faptul că aţi fost validat la conducerea Radioului Public, deşi parlamentarii PSD şi PNL au anunţat că ies de la vot în şedinţa în care s-a votat respingerea lui din funcţia de preşedinte-director general al SRR.

D. A.: După cum ştim cu toţii, unul din instrumentele democraţiei parlamentare este identificarea oricăror soluţii, de către oricare, din orice poziţie din Parlament, pentru a boicota, pentru a bloca decizia puterii. Unul dintre aceste instrumente este şi acela de a părăsi sala. Asta nu este nimic nou, nu este nimic ilegal. Câtă vreme există un cvorum şi câtă vreme votul este exprimat legal, trebuie să se ia act de această manifestare de voinţă a parlamentarilor opoziţiei şi trebuie să se procedeze în consecinţa votului dat.

Rep.: Ce modificări o să aduceţi la nivelul echipei din cadrul Radioului Public? Salariile angajaţilor Radioului Public vor fi reduse cu 25% în ton cu reducerile salariale din sistemul bugetar?

D. A.: Conform legii SRR şi SRTv, aceste două instituţii nu sunt instituţii bugetare stricto sensu, sunt nişte servicii publice. Prin urmare, ele nu se supun acestor reglementări care vizează, privesc şi modifică sistemul de salarizare din instituţiile bugetare. Faptul că şi această Societate de Radiodifuziune trăieşte într-o ţară, într-o Europă şi într-o lume afectată de criză poate să afecteze la un moment dat şi veniturile acestor salariaţi. Deocamdată, din informaţiile pe care le deţin, societatea noastră, de câţiva ani încoace, încheie anul sau exerciţiul financiar cu profit, deci, în momentul de faţă, nu văd niciun motiv pentru care veniturile acestor salariaţi ar fi atinse sau ar fi în pericol. Eu cred că până în momentul în care reuşim să păstrăm această direcţie pozitivă din punctul de vedere al managementului financiar şi câtă vreme salariaţii îşi păstrează nivelul calitativ şi de performanţă, a căror evaluare va fi în continuare efectuată riguros - sper, cel puţin asta îmi propun - nu cred că vreun salariat are vreun motiv să aibă reţineri sau să se teamă.

Rep.: Deci va exista o evaluare a salariaţilor?

D. A.: Există o evaluare. De exemplu, acum, la încheierea unui semestru, conform unor proceduri încetăţenite în această instituţie, se face evaluarea managementului, care pentru mine este o ocazie extraordinară pentru a cunoaşte activitatea acestui management şi pentru a cunoaşte modul în care s-au trasat anumite obiective şi anumite sarcini şi modul în care ele, în semestrul trecut, au fost duse la îndeplinire. Pe cale de consecinţă, bănuiesc că, dacă managementul este evaluat, managementul la rândul său evaluează salariaţii din subordine. În momentul acesta, cred că eu nu am spus nimic nou sau nu vreau să introduc un element de noutate.

CITEŞTE MAI DEPARTE