Kelemen: Părerile privind includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO sunt împărţite, noi vom încerca

Ministrul a explicat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea Ciuc, că documentaţia privind Roşia Montană este pregătită, dar nu este completă şi a adăugat că investiţiile care trebuie făcute pentru punerea în valoare a zonei sunt de sute de milioane de euro, astfel încât să aibă şansa de a fi acceptată pe lista UNESCO.

"Din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt foarte complicate. Avem mai multe propuneri în perioada 2011-2012 şi încă nu am luat o decizie, fiindcă documentaţia trebuie să fie bine făcută. O documentaţie care nu este bine făcută şi este respinsă este, până la urmă, un vot de blam pentru ţară, pentru ministrul Culturii, pentru cei care o pregătesc", a declarat Kelemen Hunor.

"Aici nu înseamnă că tot ce trimitem se şi acceptă, trebuie să ai o documentaţie foarte bine pusă la punct, inclusiv pentru perioada următoare, pentru că la Roşia Montană este nevoie de investiţii uriaşe, de ordinul sutelor de milioane de euro. Pentru că acolo, dacă vrem să punem în evidenţă toate galeriile romane, medievale şi moderne - sunt peste 80-90 de kilometri de galerii subterane care nu au fost întreţinute şi nu au fost renovate niciodate, în jur de trei-patru kilometri sunt vizitabili şi şapte-opt kilometri care au fost, într-un fel, cercetaţi - şi dacă nu ai această sursă de finanţare şi nu ai un management al sitului respectiv, e greu de crezut că se va accepta pe listă", a precizat Kelemen Hunor.

Ministrul Culturii a spus că România are posibilităţi mici de a include noi poziţii pe lista UNESCO, la fel ca Ungaria sau Germania.

"Încă un lucru, România nu prea mai are posibilitatea de a include poziţii noi pe lista UNESCO, aşa cum nu are nici Ungaria, nici Germania. Europa este suprareprezentată pe această listă şi UNESCO, în ultima perioadă, se orientează către Asia sau Africa, pentru a echilibra această listă", a spus Kelemen.

El a exemplificat cu alte obiective ale României, cum ar fi Castelul Peleş şi centrul istoric al Sibiului, care trebuie "cuplate" cu alte obiective din alte state pentru a fi incluse în lista UNESCO.

"Cu Castelul Peleş, singuri nu putem intra pe lista UNESCO. Acesta este un alt obiectiv foarte important şi trebuie să mergem împreună cu Germania, cu Bavaria. Cuplăm trei castele din Bavaria cu Castelul Peleş şi aşa, probabil, dar nici aici nu suntem foarte convinşi. Am fost în vizită la Munchen, am discutat cu omologul meu din Bavaria şi vom încerca împreună în 2012, pentru că singular nici Germania, nici România nu au nicio şansă. La fel, Sibiul singur, centrul istoric, nu va intra pe listă, dar după ce am discutat cu domnul Iohannis şi cu colegii de la Sibiu am luat decizia împreună să propunem Sibiul prin extinderea poziţiei Sighisoarei, fiindcă e mult mai uşor să extinzi o poziţie şi să intri aşa cu un obiectiv nou. V-am dat aceste exmple ca să vedeţi că aici nu e vorba neapărat despre voinţa unui ministru. Este vorba despre posibilităţile noastre, politice, financiare", a explicat ministrul Culturii.

Kelemen a afirmat că problemele prezentate nu îl vor împiedica să caute soluţii pentru acceptarea zonei Roşia Montană pe lista UNESCO, în pofida părerilor împărţite ale specialiştilor. "Documentaţia pentru Roşia Montană este pregătită, dar nu e completă. Vom merge mai departe, vom căuta soluţii. Oricum, lista tentativă nu înseamnă nimic, în acest moment, şi dacă ar intra ar intra pe lista tentativă. Noi am discutat cu specialişti din Marea Britanie, din Franţa, cu foarte mulţi arheologi şi specialişti UNESCO din străinătate, ca să avem o optică cât de cât obiectivă, şi părerile sunt extraordinar de împărţite în ceea ce priveşte şansa de a include Roşia Montana pe lista UNESCO, dar asta nu înseamnă că nu vom încerca", a concluzionat Kelemen Hunor.

Anul trecut, arhitecţi şi istorici, susţinuţi de ICOMOS, unul dintre cele trei organisme consultative ale UNESCO, au solicitat în mod oficial Ministerului Culturii să înscrie Roşia Montană pe lista siturilor propuse să fie introduse în patrimoniul mondial.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a iniţiat procedura pentru includerea Roşia Montană în lista patrimoniul mondial UNESCO, anunţa, în februarie 2010, Csilla Hegedus, consilierul personal al ministrului Kelemen Hunor, în cadrul unei dezbateri a Fundaţiei Soros în Capitală.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO susţine şi ea includerea sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial a organizaţiei.

Proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este "tipic pentru operaţiile imediate care compromit definitiv dezvoltarea de largă perspectivă a zonei" şi "echivalează cu radierea unei părţi notabile din suprafaţa unui judeţ şi a două milenii de istorie", a susţinut Uniunea Arhitecţilor din România (UAR), într-o poziţie oficială exprimată în 26 noiembrie 2010.

Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din anii '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.