Muza lui George Coşbuc: o săsoaică frumoasă din Sibiu a dat numele unei poteci de la munte

Puţini sunt cei care ştiu că există o legătură între una din cele mai căutate poteci de munte din judeţul Sibiu şi creaţia poetului George Coşbuc. Iar această legătură a fost Gretchen, care a fost muza lui Coşbuc în poezia „Numai una” şi femeia care a dat numele potecii care leagă Păltinişul de Poiana Găujoara.

Informaţia a fost dezvăluită de preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean, care spune că judeţul Sibiu are oameni şi locuri de poveste.

Margarete Hertel, „Gretchen” cum era alintată de familie şi prieteni, a fost fiica lui Georg Hertel, unul dintre cei care, la 1880, au fondat „Siebenburgischer Karpatenverein” (SKV), asociaţie destinată construirii de poteci şi refugii montane, precum şi promovării turismului în munţii Carpaţi.

„Potrivit unei istorioare cunoscută de pasionaţii trecutului SKV, Gretchen a fost observată de tânărul George Coşbuc, care a fost, între 1887 şi 1889, gazetar la „Tribuna”, ziar condus la acea vreme de Ioan Slavici. Tânărul Coşbuc obişnuia să-şi bea cafeaua pe Herlauergasse (actuala stradă din centrul oraşului Sibiu, Nicolae Bălcescu - n.r.) din centrul oraşului şi de multe ori a văzut o tânără frumoasă care mergea la liceu. Impresionat, Coşbuc a scris poezia „Numai una”, în care îi face şi o descriere: „Pe umeri pletele-i curg râu / Mlădie-i ca un spic de grâu / Cu şorţul negru prins la brâu / O pierd din ochi de dragă”. Poezia a fost publicată în „Călindarul poporului”, tipărit de ziarul „Tribuna”- ediţia 1889 , prilej cu care scriitorul a fost caracterizat de colegi ca fiind „deşi încă foarte tiner, ocupă un loc de multă cinste: e cel mai bun între poeţii ce-’i avem azi””, aminteşte Daniela Cîmpean, pe pagina sa de Facebook.

Tot în aceeaşi perioadă, versurile lui Coşbuc au fost preluate de compozitorul Guilem Şorban, cel care a mai pus pe note poeziile „Pe lângă plopii fără soţ” şi „Mai am un singur dor” scrise lui Mihai Eminescu şi „Dorurile mele” şi „Măi, crâşmare Niculae”, de Octavian Goga.

În anul 1903, Gretchen s-a căsătorit cu medicul sibian Karl Ziegler care, cunoscând pasiunea soţiei sale pentru călătoriile pe munte, decide să facă o donaţie SKV-ului pentru amenajarea unei noi poteci. Astfel, între 1903 şi 1904, este amenajată poteca „Gretchenweg”, în lungime de 3 kilometri, care leagă staţiunea Păltiniş de Poiana Găujoara, folosită şi astăzi de cei care urmează traseele spre Şaua Bătrâna sau Poiana Muncel.

Povestea potecii Gretchen, cât şi legătura cu una dintre cele mai frumoase poezii scrisă de Coşbuc, ajunge la turişti prin ghizii programului Anii Drumeţiei, cei care reuşesc să ofere iubitorilor de natură nu doar peisaje de neuitat, ci şi istorioare menite să le completeze evadarea din cotidian.

Pe rafturile primei biblioteci publice româneşti din Transilvania, Biblioteca Astra Sibiu, se află şi poezia „Numai una” publicată pe când Coşbuc era gazetar la Sibiu, iar Gterchen îi era frumoasă muză. Nici melodia lui Guilem Şorban, compusă la 1894, nu s-a pierdut: în 1999 a fost adaptată de Nicolae Covaci, liderul grupului „Phoenix” şi inclusă în albumul „Ora-Hora” al formaţiei „Talisman”, „Numai una” devenind una dintre cele mai cunoscute melodii româneşti de la sfârşitul anilor ’90.

Astfel, cine ajunge azi în Păltiniş şi păşeşte pe Gretchenweg, admirând peisajul Munţilor Cindrel, trebuie să recite din din Coşbuc, sau să reasculte hit-ul „Numai una”, trebuie să îşi amintească faptul că aceste opere s-au „născut” pe aceste meleaguri cu oameni şi locuri de poveste.