O carte pe zi: „Astrologul din Karabagh” de Platon P. Zubov

Platon P. Zubov (1796-1857), a fost un scriitor rus, fiul generalului P. P. Zubov, care a slujit în armata rusă şi a participat la campaniile napoleoniene din 1812. Cariera lui literară a început în 1834, s-a întins pe două decenii şi a inclus 21 de lucrări majore şi, cum a petrecut peste douăzeci de ani din viaţă în Caucaz, scrierile sale au devenit ele surse importante despre viaţa şi cultura popoarelor din Caucaz. Inclusiv această carte, publicată la Moscova în 1834.

Astrologul din Karabagh a fost tradus în armeană – de scriitorul armean clasic Raffi, publicat în foileton într-un ziar din Tbilisi, în 1882, apoi în mai multe ediţii în volum. O ediţie în limba engleză a apărut în 2012, publicată de Armenian Cultural Foundation din Arlington, Massachusetts, cu note foarte competente ale lui Ara Ghazarians, directorul fundaţiei.

Câteva date istorice absolut necesare oricărui cititor: hanatul Karabagh (vechiul ţinut armean Arţakh, una dintre cele 15 provincii ale Armeniei Mari de odinioară) a fost înfiinţat de dinastia persană safavidă în Caucaz în anul 1747. Armenii din regiune, care vieţuiau în cetăţi şi sate montane, lipsiţi de statalitate, dar cu o relativă independenţă şi privilegii speciale trăiau sub stăpânirea caselor nobiliare ale melicilor (suverani), titlu acordat de regii perşi safavizi. Cinci dintre aceste numeroase melikate au format în veacul al XVIII-lea o uniune - Gulistan, Khacen, Varanda, Dizak şi Djraberd. Acţiunea cărţii se petrece în melicatul Varanda.

Este un roman de ficţiune istorică, cu o poveste de dragoste, pe fundalul unor evenimente cruciale pentru naţiunea armeană.

În centrul acţiunii romanului se află melikul Şahnazar din Varanda. Trădând alianţa celor cinci melikate, el a încheiat un pact cu hanul musulman Panah, stăpânitorul hanatului de Karabagh, oferindu-i, în schimbul securităţii sale, un teritoriu stâncos în melikatul său, teoretic inaccesibil, pe care hanul avea să construiască o cetate aparent inexpugnabilă, botezată Şuşi.

Următorul personaj important în roman este astrologul Hasan. Astrologii erau personaje însemnate ale epocii, era de aşteptat ca observaţiile lor să prezică cu acurateţe viitorul şi conducătorii ţineau seama de prezicerile lor.

„Se poate conchide că a existat un astrolog la curtea melikului Şahnaza – precizează Sergiu Selian. Cel din roman, în orice caz, dincolo de isteţimea şi abilitatea sa, se dovedeşte la modul negativ decisiv, ca autor al ideii, în construirea cetăţii Şuşi, ca şi – cu nefaste consecinţe istorice pe termen lung – în modificarea configurativă şi etnică a Karabaghului de Munte, în care până în 1752 nu pătrunsese picior de musulman.”

Platon P. Zubov – Astrologul din Karabagh sau întemeierea cetăţii Şuşi în anul 1752. Roman istoric transcaucazian. Traducere din limba engelză de Segiu Selian. Introducere şi note de Ara Ghazarians. Editura Integral. Colecţia Armenia Integral. 148 pag.