O carte pe zi: "Gripa spaniolă", de Petru Berteanu

În 2017, Petru Berteanu a publicat "Efectul Mandela", prima carte dintr-o anunţată trilogie, "Biblioteca de pe scări". Era un mic roman alcătuit din trei poveşti cu iz poliţist, prea puţin legate între ele, cu minuţioase descrieri ale Bucureştilor. Eroul, sau unul dintre eroi, este Andrei Panduru, profesor de română la o şcoală de cartier şi cel care are în grijă Biblioteca Naţională de Lingvistică, aflată într-un provizorat veşnic pe scările unei clădiri, nici foarte sus pe trepte, dar nici foarte jos, pentru că nu se ştie ce se va întâmpla cu cărţile, dacă vor urca undeva, spre aşezare definitivă, sau o vor lua în jos spre a se muta în altă parte. Andrei Panduru mai lucrează benevol şi pentru o fundaţie unde face "orăşeli", adică mici excursii în care le povesteşte oamenilor lucruri neştiute de ei despre oraşul în care trăiesc - "despre case, monumente, oameni, cartiere şi parcuri, dintre care multe au dispărut." Orăşelile au loc sâmbăta şi duminica. Andrei are alături de el, pe parcursul celor trei poveşti, un coleg de facultate, Iura Apostol, şi pe poliţistul Caius Stăncescu, alias Butelie. Remarcam în prezentarea acelui roman (într-un text apărut chiar la această rubrică) stilul autorului şi mai ales reuşitele sale descrieri ale unui Bucureşti neştiut sau chiar uitat.

Biblioteca Naţională de Lingvistică

Cam acelaşi lucru trebuie să remarcăm şi în cartea de faţă, a doua a trilogiei, apărută în 2018, alcătuită tot din trei poveşti - "La zidul morţii", "Între patru pereţi" şi "În căutarea străbunicilor pierduţi".

Biblioteca Naţională de Lingvistică există şi în acest volum, doar că toate cărţile au fost ridicate de pe scările care se zugrăvesc, dar încă nu se ştie dacă se vor întoarce la locul lor sau vor migra spre altă clădire. Iar profesorul de română pregăteşte, pe lângă meditaţiile obişnuite, diferite alte orăşeli parcă şi mai interesante, de plidă pe urmele marilor incendii care au distrus oraşul sau ale târgurilor dispărute. Liantul pare să fie, de astă dată, epistolele lui Iura Apostol dintr-o călătorie stranie în Australia.

Cele trei noi poveşti sunt, fireşte, independente - într-una, tatăl unui băieţel pe care-l meditează profesorul, care tuna motociclete în Italia şi întrase în afaceri cu mafioţii, este ucis pentru o sumă măricică pusă deoparte pentru viitorul copilului - şi trebuie dezlegat misterul; a doua este despre afaceri corupte şi schimbare de sex; a treia, despre căutarea unor străbunici morţi în primul război mondial în timpul celebrei gripe spaniole şi concomitent, soluţionarea unei crime petrecute sau sfârşite chiar în cimitir. Foarte puţine legături între cele trei povestiri. Sunt povestiri care ar putea rezista şi independent.

Spuneam că şi în acest volum Bucureştii, mai ales vechiul oraş, apar în pagini admirabile - sunt pagini memorabile despre Târgul Moşilor "îngropat fără fast sub moloz", cu circul cu acrobaţi şi caracatiţa uriaşă din plastic şi metal. Sau despre cimitirul "Reînvierea".

Cine este Petru Berteanu?

A fost avocat, ziarist, manager media. A lucrat o vreme în administraţia Constantinescu. În 2016 a publicat primul său roman, "Cumsecade", care a fost premiat la a treizecea ediţie a Festival du premier roman de la Chambery, Franţa.

Petru Berteanu - "Gripa spaniolă". A doua carte din "Biblioteca de pe scări". Editura Tritonic. 167 pag.