O carte pe zi: „Nerostita istorie a luptelor românilor din Antichitate până în zilele noastre”

„Această carte se numeşte <<nerostita istorie>>, pentru că ea se referă chiar şi la acele adevăruri deja ştiute şi publicate de mulţi istorici, dar rămase într-o echivocă penumbră, nefiind rostite clar şi limpede, fără echivoc. Ceea ce ne doare, ne jenează sau nu ne convine trecem adesea sub o tăcere pretins patriotică, sau, mai grav, acoperim cu triumfa- lisme patriotarde”.

Prima ediţie a acestei cărţi a apărut la aceeaşi editură moldoveană în 2018. Era un volum mult mai masiv. Faţă de cartea-mamă Mereu nerostita istorie... autorul precizează că în această „istorie am renunţai la multe detalii, fapte, date şi am păstrai acele accente pozitive sau negative, despre care cred că poate sunt mai relevante şi merită povestite. Aşa cum uneori nu mai vedem pădurea din cauza copacilor, tot aşa uneori esenţialul se poate pierde din cauza prea multor informaţii care-1 sufocă. Până la urmă, recunosc, a ieşit o carte de atitudine faţă de istoria naţională. Aşa incât sunt obligat să-mi asum cinstit omeneştile subiectivisme şi exasperări”.

»Nerostita istorie a luptelor românilor” nu-şi propune să denigreze glorioasele tra¬diţii de luptă pentru libertate şi neatârnare ale poporului român sau să găsească nod în papură marilor personaje ale istoriei naţionale, eventual să descurajeze senti¬mentele sincer-patriotice sau de legitimă mândrie ale românilor pentru trecutul lor.

Dimpotrivă. Recunoaşterea controverselor istorice - privind personaje şi evenimente ce păreau imuabile pe soclul unde fuseseră ridicate din considerente politice specifice unei epoci anume - cred că poate stimula un patriotism autentic şi responsabil, bazat pe o mândrie şi o încredere naţională profunde, mult mai solide decât cele de paradă. Lup¬tele românilor nu se referă neapărat numai la războaie şi bătălii cu romanii, tătarii, tur¬cii, nemţii sau ruşii. Am cuprins în luptele românilor, mai ales cele de după 1945, şi la fel cruntele lor lupte cu ei inşişi, adică cu bolşevicii şi staliniştii, cu cei corupţi, cu minerii sau cu propria lor presă şi propriile lor năravuri”.

„Această carte se numeşte „nerostita istorie”, pentru că ea se referă chiar şi la acele adevăruri deja ştiute şi publicate de mulţi istorici, dar rămase într-o echivocă penumbră, nefiind rostite clar şi limpede, fără echivoc. Ceea ce ne doare, ne jenează sau nu ne convine trecem adesea sub o tăcere pretins patriotică, sau, mai grav, acoperim cu triumfa- lisme patriotarde”.

„Specialist în operaţiuni psihologice, Călin Hentea, colonel (r) al Armatei Române, este, pentru cei care îl cunosc, iremediabil cotropit în psihicul său de istorie. Mai bine zis, de imaginea istoriei în psihicul nostru naţional. Pentru că între istorie şi imaginea ei în ceea ce se cheamă memoria colectivă este o mare diferenţă. Ceea ce face Călin Hentea în impresionantul volum nu este altceva decât o necesară despărţire între imaginea comună facilă şi înşelătoare şi realitatea care nu este niciodată prea comodă. Pentru cine a studiat propaganda şi efectele ei, aşa cum a făcut-o Călin Hentea, istoria nu este o naraţiune asupra trecutului, ci un efort continuu în a înţelege cine profită şi cum prin manipularea istoriei. Ceea ce îl face pe Călin Hentea să intre în luptă. Nu suportă manipulatorii de istorie, de ieri sau de astăzi. Pentru că a trăi într-o istorie falsă înseamnă a avea un prezent precar şi un viitor incert. Un specialist în operaţiuni speciale ştie cât de mare este pericolul şubrezirii unei societăţi prin mistificarea istoriei. Iar această luptă trebuie câştigată. Călin Hentea îşi conduce trupele cititorilor săi pe acest câmp de operaţiuni în mod impetuos şi, cu toate că pleacă de la Burebista, scopul său real este istoria zilelor pe care le trăim acum. Un obiectiv pe care îl atinge realizând cea mai completă istorie de până în prezent a României pe care o vedem în direct în fiecare zi. (Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistei Historia)

Călin Hentea – Nerostita istorie a luptelor românilor din Antichitate până în zilele noastre. Editura Cartier. 479 pag.