OTV, postul cu cele mai multe greşeli de folosire a limbii române

În perioada 1 - 31 martie 2011, au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Kanal D, Antena 3, B1 TV, OTV şi 10 TV) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste televiziuni şi radiouri. În total, au fost monitorizate 300 de ore de programe.

În mod concret, potrivit monitorizării, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (90 de greşeli), Antena 3 (58 de greşeli) şi 10 TV (44 de greşeli). Ele sunt urmate de televiziunile Realitatea TV (37), Antena 1 (33), Kanal D (32), Pro TV (30), B1 TV (27), Prima TV (24), TVR 2 (22), TVR Cultural (15) şi TVR 1 (14).

Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Europa FM s-au înregistrat 16 greşeli de folosire a limbii române, iar la Radio România Actualităţi - 13.

Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a spus marţi, într-o conferinţă de presă, că, în comparaţie cu ultimele monitorizări, realizate anul trecut, televiziunile şi radiourile au înregistrat, între 1 şi 31 martie 2011, scăderi în privinţa numărului de greşeli de folosire a limbii române.

"Ca şi în 2010, cifrele arată tendinţa de scădere a greşelilor la majoritatea posturilor. Fac excepţie două posturi, însă celelalte au sub 50 de greşeli pe lună. Cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat la postul public, unde numărul de greşeli s-a înjumătăţit", a spus Răsvan Popescu.

El a precizat că, din punct de vedere statistic, radiodifuzorii nu mai depăşesc 100 de greşeli, însă la posturile de televiziune şi radio se comit în continuare "greşeli grave, impardonabile", făcute în special de unii corespondenţi din teritoriu.

Popescu a vorbit şi despre "greşelile cronice". "Se comit aceleaşi greşeli, de către aceiaşi jurnalişti, care, cu puţin efort, s-ar putea îndrepta", a mai spus Popescu.

"Am început să intervenim şi pe spoturile publicitare unde limba română nu este corect folosită", a spus Răsvan Popescu, precizând că, din cauza repetiţiei, o greşeală făcută într-un spot publicitar intră mult mai adânc în conştiinţa publică.

"Concluzia este pozitivă" în privinţa supravegherii limbii, a spus şi Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, precizând: "Noi, lingviştii, ne întrebăm totuşi ce e de făcut cu acele greşeli care, în ciuda repetatelor observaţii, persistă".

"Nu vom ajunge niciodată la zero greşeli, decât dacă am reveni la un sistem în care totul este cenzurat şi înregistrat dinainte. Ideea este să reduci numărul greşelilor, numărul unui tip de greşeli care denotă un tip de incultură", a spus Rodica Zafiu. Ea a precizat că este "un fapt pozitiv" că nu a crescut numărul de greşeli. "Este un domeniu în care neglijenţa poate să ducă la mult mai rău", a explicat Zafiu.

În mod concret, potrivit monitorizării, s-a constat că, între 1 şi 31 martie, au existat greşeli elementare de scriere, în titlurile sau în crawl-urile unor emisiuni de televiziune. Unele privesc scrierea substantivelor, a adjectivelor şi a verbelor (la imperativ) cu "ii/ iii" final: "Nu vreau să îmi sperii copii" - corect: "copiii"; "asasinându-şi proprii cetăţeni" - corect: "propriii". Alte erori privesc fie absenţa unei cratime necesare - "şi noi avem 200, mâncaţi-aş" - corect: "mânca-ţi-aş", fie prezenţa aberantă a cratimei: "tată-l schimbă scutecele" - corect: "tatăl".

În domeniul pronunţiei, una dintre cele mai frecvente greşeli continuă să fie rostirea greşită a lui "x" intervocalic, pentru care mulţi vorbitori tind să generalizeze forma "cs": "executare (ecsecutare)" -corect: (egzecutare); exemplu (ecsemplu) - corect: (egzemplu).

Pe de altă parte, în morfologia nominală s-au înregistrat multe forme şi construcţii non-standard, ilustrând în primul rând tendinţa foarte extinsă de înlocuire a exprimării flexionare a genitivului sau a dativului numelor proprii feminine terminate în vocală prin construcţii cu marca invariabilă lui/lu': "lu' Gabriela" - corect: "Gabrielei"; "lui Mirela" - corect: "Mirelei".

În morfologia verbală s-a constatat că formele hibride de indicativ imperfect - vroiam, vroia, vroiau etc. - se folosesc la multe dintre posturile monitorizate în locul celor corecte, fără -r- în radical - voiam, voia, voiau etc. La unele posturi continuă să fie folosite formele greşite de conjunctiv "să aibe" şi chiar "să aivă", în locul celei corecte, "să aibă".

Una dintre cele mai frecvente erori morfosintactice constă, potrivit monitorizării, în dezacordul adjectivelor numerale compuse, formele de masculin fiind folosite în locul celor de feminin: "doisprezece amendamente" - corect: "douăsprezece amendamente".

Ca şi în etapele de monitorizare anterioare, s-a înregistrat destul de frecvent utilizarea fără prepoziţia funcţională "pe" a pronumelui relativ "care" cu funcţie de complement direct: "Ştiţi că are un iubit care-l cheamă Adi" - corect: "pe care-l cheamă".

Totodată, s-a înregistrat foarte frecvent, la majoritatea posturilor monitorizate, utilizarea parazitară a elementului "şi" postpus prepoziţiei "ca": "Ca şi bunici, aţi vrea să luaţi fetiţa acasă?" - corect: "ca bunici".

În domeniul lexico-semantic, au fost identificate pleonasme "clasice" - "şi-au adus aportul doi avocaţi" - corect: "au contribuit doi avocaţi"; "a început să purceadă la executarea companiei Electrica" - corect: "a început executarea/ a purces la executarea" - şi anumite exprimări redundante, produse prin contaminarea unor construcţii: "Unii şi-au uns vioara cu care cântau acum şaizeci de ani în urmă" - corect: "Unii şi-au uns vioara cu care cântau acum şaizeci de ani/ cu şaizeci de ani în urmă".

Dintre calcurile semantice după limba engleză, în monitorizare sunt semnalate: "Vocea sa, extrem de versatilă, acoperă repertorii vaste" - recomandat: "Vocea sa, extrem de nuanţată/ expresivă/ flexibilă"; "Atâta dedicaţie rar s-a mai pomenit" - recomandat: "atâta dăruire".

Potrivit lui Răsvan Popescu, acest raport de monitorizare va intra pe ordinea de zi a uneia din şedinţele viitoare ale CNA. "Vrem să vedem ce măsuri putem să luăm pentru ca situaţia să fie mai bună în perspectivă", a spus Popescu.

Totodată, Popescu a spus că CNA desfăşoară şi în acest an programul de monitorizare a corectitudinii limbii române la posturile de televiziune şi radio, în ciuda bugetului auster al instituţiei pe care o conduce. Totuşi, el a spus că bugetul programului este de aproximativ 8.000 de euro anual (trei monitorizări).