Serialul documentar ,,Ancient Apocalypse" de pe Netflix este plin de erori ştiinţifice şi dezinformări, avertizează arheologii

Pseudoarheologia, pseudoistoria şi teoria astronautului antic nu sunt fenomene noi. Ele datează încă din secolul 19, fiind utilizate în scop naţionalist, chiar şi de germanii nazişti în promovarea rasei ariane. Pseudoistoria a fost folosită şi în România ceauşistă în scop falsului patriotism, denaturând istoria reală a dacilor şi a românilor. 

În 1969, Erich von Daniken a publicat o carte despre teoria astronautului antic:,,The Chariots of the Gods". Teoria lui implică ipoteza că la baza civilizaţiilor şi religiilor antice s-ar afla astronauţi antici care au vizitat Pământul şi au fost ulterior veneraţi ca zei.  Din 2009, serialul ,,Ancient Aliens" a fost difuzat pe canalul TV History. Deşi este una dintre cele mai urmărite producţii ale canalului de istorie, a fost criticat de istorici şi de arheologi pentru că serialul reprezintă ,,o palmă pe faţă adusă ingeniozităţii rasei umane”. 

Graham Hancock, care pretinde de la bun început că nu este nici măcar absolvent al unei facultăţi de istorie, nici arheolog de profesie, este un sociolog, scriitor şi jurnalist care a îmbrăţişat teoria că lumea străveche a fost dominată de o civilizaţie precuroase, una avansată tehnologic ce ar fi inspirat mitul platonian al Atlantidei. 

El şi-a prezentat speculaţiile la emisiunea de podcast a lui Joe Rogan, un comentator, actor şi fost prezentator TV american, discreditat pentru  afirmaţiile sale antivacciniste pe durata pandemiei de COVID-19, dar nu are simpatii politice faţă de republicani sau faţă de democraţi. 

Graham Hancock susţine constant că se luptă cu mediul academic şi nu dă crezare aşa zişilor experţi, oameni de ştiinţă, arheologi şi istorici, ceea ce îi scade credibilitatea. 

El nu crede că vânător-culegătorii erau capabili să construiască structuri megalitice ca Stonehenge, Gobekli Tepe sau templele din Malta. De fapt, la fiecare episod spune pe un ton ironic, dar şi insultător: ,,vânător-culegătorii care locuiau în peşteră şi vânau animale sălbatice, s-au trezit într-o dimineaţă şi şi-au propus - hai să construim un templu/o piramidă/un drum/un oraş subteran". 

Dar serialul său ,,documentar" a fost aprobat şi difuzat pe Netflix, cea mai populară platformă de streaming din lume. Din această cauză, a devenit o producţie foarte controversată şi dezbătută în ultimele luni.  

Acum zeci de mii de ani ar fi existat o civilizaţie avansată

Hancock crede că antichitatea a început mult mai devreme şi nu în anii 3000-4000 î.Hr., de la civilizaţia sumeriană, civilizaţia egipteană şi cea de pe Valea Indusului. Scriitorul, autor a mai multor cărţi  (The Sign and the Seal: The Quest for the Lost Ark of the Covenant,  Fingerprints of the Gods: The Evidence of Earth's Lost Civilization, The Message of the Sphinx: A Quest for the Hidden Legacy of Mankind), crede că specia umană are ,,amnezie" şi că şi-ar fi uitat treptat trecutul îndepărtat. 

Antichitatea ar fi debutat încă din anii 20,000 - 40,000 î.Hr., când majoritatea istoricilor, antropologilor şi arheologilor susţin că planeta era populată doar de vânători-culegători, în plină epocă glaciară. 

Civilizaţia respectivă era una globală şi construise oraşe şi structuri grandioase. Dar între anii 11,700 - 12, 900 î.Hr., un cataclism a avut loc, provocat de un fenomen climatic cunoscut de climatologi ca ,,Dyras cel Tânăr". 

Civilizaţia precursoare ar fi fost distrusă de o cometă  

Fenomenul este atestat ştiinţific că ar fi debutat în timpul Ultimului Maxim Glaciar în urmă cu 20,000 ani, în Mezolitic, respectiv în ultima etapă a epocii Pleistocenului, eră geologică care a început acum 2,580,000 ani şi s-a încheiat în 11,700 î.Hr., când a început o eră mai caldă interglaciară - Holocenul, eră încheiată în 1945-1950 când oamenii au testat primele arme nucleare şi a debutat Antropocenul.

În timpul acestui fenomen s-au produs schimbări climatice bruşte, temperaturile scăzând în Groelanda cu 4-10 grade Celsius în urmă cu 20,000 ani, iar mare parte din suprafaţa emisferei nordice a fost îngheţată. În emisfera sudică a avut loc o uşoară încălzite. În Scandinavia şi-a făcut apariţia tundra, lanţurile muntoase din întreaga lume au fost înzăpezite, iar numărul aşezărilor permanente ale vânător-culegătorilor a scăzut în Levant, în vreme ce cultura Clovis a suferit un declin de pe urma dispariţiei mai multor specii ca mamutul columbian. 

Iar în urmă cu 12,000 ani s-a produs dezgheţul şi încălzirea globală - nivelul apei la nivel planetar a crescut cu aproape 20 metri. 

Malta, care făcea legătură cu Sicilia şi alcătuiau o peninsulă, a fost inundată; în America de Nord, lacul Bonneville s-a revărsat prin Red Rock Pass în bazinul râului Snake; Marea Neagră şi Golful Persic s-au format după ce suprafeţe întinse au fost inundate după topirea gheţii glaciare; masa de uscat Sundaland a fost inundată, conturând insulele Bali, Borneo, Java, Sumatra ale Indonezei, peninsula Malaeză, Noua Zeelandă şi Australia aşa cum arată în prezent. 

Catastrofa coincide cu dispariţia în masă a multor specii de marsupiale gigantice, a ursului de peşteră, a leului european de peşteră, a leneşului uriaş, a lupului cenuşiu, a rinocerului lânos, a  tigrului cu dinţi de sabie, dar şi cu  declinul demografic al mamuţilor lânoşi şi al cerbilor gigantici, ultimele exemplate trăind între anii 7000-4000 î.Hr. 

Istoricul Yuval Harari susţine în lucrarea sa ,,Sapiens: A Brief History of Humankind"  că specia Homo Sapiens este în mare parte răspunzătoare pentru dispariţia în masă a acestor specii de mamifere ce au dominat planeta în timpul Pleistocenului, fiind vânate excesiv şi consumate de strămoşii oamenilor moderni.  

Dar  Hancock crede că dispariţia în masă a mamiferelor gigantice s-ar fi datorat acestui dezastru. De asemenea, el mai afirmă că vânător-culegătorii nu mai erau numeroşi, devenind o minoritate, la fel cum sunt cei din jungla amazoniană, savana africană sau din deşerul Gobi. Erau minoritari şi coexistau cu marea civilizaţie glaciară. 

Hancock mai spune că sursa catastrofei climatice ar fi fost iimpactul unei comete sau a unei ploi de meteoriţi Tauride ce s-ar fi prăbuşit în gheţari din America de Nord şi ar fi produs cutremure şi indundaţii devastatoare ce au stat la baza mitului potopului, povestit în toate religiile şi mitologiile antice. Impactul ar fi declanşat inundaţii locale, dar devastatoare, ca  Inundaţiile Missoula din America de Nord, dar nicidecum un potop planetar.  

Însă sfârşitul glaciaţiunii prin topirea gheţarilor şi creşterea nivelului mărilor şi oceanelor au dus la inundaţii locale atât de devastatoare încât că toate populaţiile indigene şi culturile străvechi au creat acest mit al potopului planetar. 

Mitul potopului apare în mitologia greacă unde Zeus, mânios pe oameni, îi ordonă lui Poseidon să ucidă oamenii necredincioşi printr-un potop, dar Prometeu îl salvează după ce îl adăposteşte într-un cufăr plutitor; maiaşii cred că oamenii din lemn au fost ucişi de o mare inundaţie; mitologia incaşă în care zeul Viracocha distruge populaţia cu inundaţii produse de lacul Titicaca, dar salvează doar doi oameni; mitologia zoroastristă în care Ahura Mazda îl ghidează pe Yma să construiască o incintă în care să adăpostească bărbaţi şi femei vrednici, precum şi câte o pereche din fiecare specie de animale şi seminţe; Yu cel Mare a întreprins eforturi pentru prevenirea inundaţiior în China; Dumnezeu l-a ghidat pe Noe şi familia sa să construiască o arcă în care să adăpostească animale şi păsări pe durata unui potop declanşat de ploi care au durat 40 de zile, menit să purifice lumea de păcătoşi; în mitologia sumeriană, Ghilgameş se întâlneşte cu Utnapishtim care a construit o barcă pentru a salva animalele pe durata unui potop declanşat de zeii furioşi pe oamenii păcătoşi şi zgomotoşi; în mitologia hindusă, Matsya, un zeu cu trup de peşte, îl avertizează pe Manu să adune toate cerealele şi creaturile vii într-o barcă pentru a le salva de la un potop.  

,,Uriaşii" care au reclădit civilizaţia 

Hancock crede că mai degrabă ar fi fost o cometă, căci este reprezentată artistic ca un şarpe, un animal periculos, veninos şi dăunător umanităţii, în toate culturile antice - de la Şarpele din Biblie care o ispiteşte pe Eva sau şarpele Apophis din mitologia egipteană care aduce haosul, la poveştile irochezilor despre cum un şarpe gigantic a devastat planeta sau şarpele care îi fură planta nemurii a lui Ghilgameş. 

În cele din urmă, autorul acestei teorii pseudoistorice susţine că supravieţuitorii dezastrului s-au răspândit în întreaga lume şi i-ar fi civilizat  pe vânător-culegători, fiind apoi instruiţi să construiască structuri megalitice şi piramide prin care să avertizeze  în privinţa unui nou dezastru (şarpele sau cometa ar putea reveni). 

Hancock redă câteva mituri despre uriaşi (de fapt, denumiţi uriaşi metaforic vorbind, fiind oameni măreţi în geniu şi creativitate) care au reclădit civilizaţia - Osiris ce i-a învăţat pe egipteni să practice agricultura; Prometeu care îi invaţă pe greci să aprindă focul; Quetzalcoatl/Şarpele cu pene, prezentat ca un bărbat alb cu barbă ce vine de pe mare, care îi civilizează pe amerindienii antici să cultive porumbul şi să construiască temple; uriaşii care au construit piramide etc. Hancock spune că aceşti uriaşi sau oameni albi erau supravieţuitorii civilizaţiei precursoare ce i-a instruit pe vânător-culegători. 

Autorul călătoreşte şi filmează sit-uri arheologice antice: Gunung Padang din Indonezia, piramida maiaşă Cholula din Mexic, templele megalitice din Malta ca Ġgantija, presupusul ,,drum" Bimini din Bahamas, templul megalitic Göbekli Tepe din Turcia, Movila Şarpelui din Ohio, SUA, oraşul subteran Derinkuyu din Turcia etc. 

El adaugă că templele şi piramidele au fost construite în direcţia stelei Sirius pentru că anticii erau obsedaţi după astronomie, urmărind stelele şi planetele pentru a-şi da seama când vor fi revărsările anuale ale fluviilor sau când va fi sezonul recoltelor sau cel de vânătoare, cometele erau considerate ca fiind semne rău prevestitoare şi celebrau echinocţiile cu fast. 

Serialul prezintă eronat istoria unor monumente megalitice 

În primul episod, Hancock susţine că Gunung Padang, un sit megalitic din Java de Vest, Indonezia, este situat la 885 metri deasupra nivelului mării, construit pe un vulcan stins, acoperit cu coloane de piatră hexagonale de origine vulcanică. Localnici cred că este un loc sacru şi că a fost un palat construit într-o singură noapte de către regele Siliwangi. Hancock s-a consultat cu un geolog indonezian, Danny Hilman Natawidjaja. Geologul susţine că sit-ul megalitic a fost construit în urmă cu 9,000 - 20,000 ani în urmă, ceea ce ar implica existenţa unei civilizaţii antice avansate dinainte de Neolitic. Ba chiar ar fi ascunse trei camere sub templu. 

În al doilea episod, autorul călătoreşte în Mexic şi vizitează Marea Piramidă de la Cholula, construită de maiaşi între secolele V-III î.Hr. Hancock spune că a fost construită în jurul unui izvor, la fel ca Marea Piramidă de la Giza şi alte structuri similare. 

În al treilea episod, el călătoreşte în Malta pentru a vizita templele megalitice datate din anii 3500-3000 î.Hr., printre care şi Ġgantija, şi susţine că toate au fost construite şi poziţionate după steaua Sirius.

În episodul nr.4, se scufundă pe lângă insula Bahamas pentru a investiga presupusul drum Bimini, despre care se crede că ar fi fost construit de atlanţi sau de o civilizaţie antică din Florida de pe vremea când insula era legată de aceasta şi nivelul oceanelor era mai scăzut. El chiar indică chiar spre nişte pietre de sub rocile pe care le descrie ca fiind uniforme, sculptate şi ce ar da forma unui pasaj pavat. Pentru a-şi susţine ipoteza, aduce harta geografului turc Piri Reis, în care ilustrează America de Sud în 1513. Una dintre insule ar fi Bimini aşa cum arăta în preistorie, cu pasaj, apoi autorul observă că porţiunea de pământ din josul hărţii ar reprezenta Antarctica, care a fost descoperită abia în  1820. 

În episodul 5, el se duce la Gobekli Tepe pentru a observa animalele sculptate pe coloanele celui mai vechi sit megalitic recunoscut oficial de arheologi, construit de indigeni anatolieni vânător-culegători în urmă cu 10,000 ani. Hancock nu crede că templul a fost construit de vânător-culegători, ci de descendenţii civilizaţiei precursoare pentru a avertiza generaţiile viitoare privind o catastrofă iminentă. 

Pe coloane şi stele sunt sculptate vulturul, care ar fi constelaţia zodiei Scorpion, aşa cum arăta acum 11,000 ani, însoţit de Soare, dar şi de şerpi care ar reprezenta comete. Hancock crede că acestea ar reprezenta data la care s-a întâmplat dezastrul, ilustrată prin asterism. Hancock merge mai departe cu ipoteza în episodul 6, unde crede că Movila Şarpelui este perfect poziţionată cu Soarele pe durata echinocţiului. 

În episodul 7, el vizitează oraşul subteran Derinkuyu din Cappadocia, Turcia, şi afirmă că tunelurile subterane ar fi servic ca buncăre antice pentru supravieţuitorii dezastrului climatic, produs de impactul unei comete,  subiectul central al celui de-al optulea şi ultimului episod.  

Graham Hancock ar fi editat şi denaturat interviurile unor specialişti şi arheologi

Arheologii au descris teoriile lui Hancock ca fiind lipsite de dovezi şi uşor infirmate. 

Societatea pentru Arheologie Americană a transmis conducerii platformei Netflix să reclasifice seria ca fiind SF şi nu ca un documentar.

De asemenea, îl acuză pe Hancock de retorica agresivă şi atitudinea insultătoare faţă de arheologi şi practica arheologiei, dar mai ales, îl acuză de rasism pentru că prezintă teorii ale supremaţiei albe ce provoacă nedreptate populaţiilor indigene şi vânător-culegătorilor. L-au mai acuzat de încurajarea extremismului de dreapta.

Nu există niciun Quetzalcoatl alb şi bărbos într-o sursă prehispanică, a spus savantul german Andreas Grünschloß, un alt critic al serialului. 

În episodul nr.3 cu templele megalitice din Malta, construite din anii 3500-2500 î.Hr., Hancock susţine că au fost construite în timpul epocii glaciare, dar arheologii maltezi i-au respins afirmaţiile. 

Doi arheologi care şi-au făcut apariţia în serial,  Katya Stroud, un curator principal al templelor megalitice din Malta, şi Necmi Karul, directorul săpăturilor la Göbekli Tepe, au reclamat că interviurile lor au fost manipulate, editate şi prezentate în afara contextului, ca şi cum i-ar fi dat dreptate lui Hancock. 

Profesorul Geoffrey McCafferty de la University of Calgary, care şi-a făcut apariţia în episodul 2 discutând despre piramida din Cholula, i-a transmis unui vlogger că a fost uimit să vadă când a apărut serialul că interviul său părea să-l scoată într-o postură ca şi cum i-ar da dreptate lui Hancock. 

Profesorul nu ştia atunci când a fost contactat de Netflix, fără să ştie că o să fie intervievat de Hancock, care are o reputaţie de pseudoarheolog. Ezitant, profesorul şi-a dat acordul şi spune că s-a simţit ca şi cum şi-ar da din nou examenele de doctorat când i-a răspuns la întrebări. A observat momente suspecte.  

Întregul interviu poate fi văzut de la minutul 32:42.  

Milo, care este cunoscut pe internet ca miniminuteman, este de profesie arheolog, autor şi profesor, spune că s-a uitat de multe ori la serial, ,,a luat o groază de notiţe, a avut o grămadă de dureri de cap şi a băut o grămadă". 

El i-a combătut toate ipotezele lui Hancock în patru episoade, argumentând următoarele:

-nu există nicio dovadă că Gunung Padang datează de 20,000 de ani, mai ales că nu s-a făcut datarea cu carbon;

-Gunung Padang datează din secolele II-V d.Hr., iar potrivit Wikipedia, vulcanologul Sutikno Bronto a sugerat că rezultatul datării cu carbon a fost influenţat de intemperii şi a concluzionat că aşa zisă piramidă indoneziană este gâtul unui vulcan antic; 

-piramidele sunt structuri înalte, dar simple, doar mormane de blocuri cu rol diferit, unele cu rol ceremonial, dedicat zeilor, altele cu rol funeral;

-nu era nevoie de o civilizaţie precursoare sau de nişte atlanţi inteligenţi care să le zică vânător-culegătorilor cum să construiască piramide;

-piramida din Cholula a fost construită între 300-500 î.Hr., şi nu există nicio dovadă că ar avea încăperi vechi de zeci de mii de ani; 

- templele megalitice din Malta nu erau orientate după steaua Sirius ca să avertizeze o nouă catastrofă, ci după Soare, pentru a lumina ceremoniile, structurile respective neavând acoperişuri;

-primele dovezi ale locuirii umane pe insula Malta datează din anii 5000 î.Hr., nu zeci de mii de ani, chiar şi în ciuda faptului că ar fost ataşată Siciliei printr-o fâşie de uscat ce a fost inundată ulterior; 

- presupusul drum Bimini este doar o formaţiune geologică din roci sedimentare erodate de apă, nu ruinele unui drum, zid sau a unei structuri care acum se află sub apă;

-insula din harta lui Piri Reis pe care a observat-o Hancock era de fapt Puerto Rico, iar porţiunea din josul hărţii reprezintă Argentina, care este prezentată ca ,,Ţara Şerpilor";

-Gobekli Tepe a fost construit de vânător-culegători şi mai puţin de 5% din sit-ul acesta a fost excavat şi studiat, practic, încă nu sunt informaţii suficiente pentru a trage o concluzie despre cum a fost construit şi în ce scop;

-animalele sculptate şi ilustrate pe coloanele de la Gobekli Tepe nu erau neapărat constelaţii, ci puteau să reprezinte spirite sau zei sau o hartă, poate un ghid de vânat animale;

-vânător-culegătorii nu erau nişte oameni primitivi care  vânau mamuţi şi îmbrăcau haine cusute din blană şi piei de animale. În Neolitic erau chiar avansaţi, practicau agricultura şi aveau credinţe, ba chiar construiau  proto-oraşe şi temple cu 10,000 ani în urmă; 

-Graham Hancock şi echipa sa de filmare de la Netflix nu au primit permisiunea de a filma şi de a fora pentru a face datare cu radiocarbon la Movila Şarpelui din Ohio. El a acuzat imediat administraţia de cenzură, dar în realitate este un sit cu semnificaţie religioasă încă venerat de o comunitate de nativi amerindieni. ,,Este ca şi cum ai cere permisiunea să intri în Muntele Templului din Ierusalim, ai fora, ai face datare cu radiocarbon şi ai spune că acest loc cu semnificaţie profund religioasă pentru milioane de credincioşi evrei, creştini şi musulmani că templul a fost construit de atlanţi acum 12,000 ani", spune Milo pe ton ironic, afirmând că Hancock este lipsit de respect. Movila Şarpelului, construită în 1070 d.Hr, este întreţinută de  Ohio History Connection , o organizaţie non-profit dedicată conservării siturilor istorice din Ohio.

-oraşul subteran Derinkuyu din Capadoccia nu a fost construit de descendenţii precursorilor atlanţi ca loc de adăpostire de impactul unei comete, ci a fost construit treptat, vreme de secole, de frigieni pentru a se adăposti de asirieni din anii 700 î.Hr, apoi a fost folosit de creştini timpurii pentru a fugi din calea persecuţiilor romane;

-toată teoria cu cometa şi supraieţuitorii civilizaţiei precursoare care i-au instruit pe vânător-culegători să practice agricultura şi să construiască temple pentru a avertiza viitoarele generaţii privind o viitoare catastrofă similară cu cataclismul din timpul fenomenului Dyras cel Tânăr ...sună a fantasmă demnă de filmele cu Indiana Jones pe steroizi, crede arheologul; 

-milioane de oameni au murit de COVID-19 pentru că au refuzat să creadă în ştiinţă şi în medicina modernă, ascultând aberaţiile şi teoriile pseudoştiinţifice ale unor manipulatori, declară arheologul. 

Jurnalistul Stuart Heritage a comentat pe The Guardian că faptul că a fost aprobat un serial conspiraţionist ca  Ancient Apocalypse pe Netflix şi este prezentat ca un documentar, deşi este plin de erori, manipulare şi dezinformări,ne arată că ne aflăm într-o situaţie periculoasă. 

Slate transmite că serialul este plin de absurdităţi, dar mai ales, denigrează mediul academic şi arheologii care au efectuat studii şi săpături ani de zile şi care cu siguranţă cunoscu mai multe despre istorie şi geologie decât un jurnalist de investigaţie ca Hancock. 

Dacă a existat o civilizaţie avansată acum zeci de mii de ani, unde sunt mormanele de gunoi, locuinţele, uneltele şi inscripţiile, dar mai ales, osemtintele precursorilor?, întreabă Michael Shermer la revista Skeptic. 

DW scrie că vânător-culegătorii din epoca de gheaţă nu erau totuşi oameni simpli, cu inteligenţă redusă şi incapabili să practice ştiinţa sau să construiască clădiri. 

Pentru a supravieţui erei glaciare, vânător-culegătorii chiar dezvoltau strategii complexe de supravieţuire, în funcţie de regiune şi climat. 

Graham Hancock devalorizează atât arheologia, cât şi moştenirea indigenă, scrie Sapiens.org. Serialul este mai degrabă o ficţiune decât un documentar, transmite Phys.org. 

Concluzii: n-a existat nicio civilizaţie precursoare în epoca glaciară

Deşi există structuri megalitice impresionante, arheoligii nu îi cataloghează pe constructori ca civilizaţii, nefiind entităţi statale organizate cu legi scrise, ierarhie, administraţie, cu limbă şi religie specifice, cu o formaţie social-economică,  ci mai degrabă le cataloghează drept culturi materiale preistorice. 

Preistoria este epoca de dinaintea istoriei scrise, tot ce se cunoaşte despre această epocă provine de la descoperirile şi studiile arheologilor.

Asta nu înseamnă că oamenii vânător-culegători din ultimele faze ale preistoriei erau nişte barbari sau oameni ai peşterii. 

Erau  deja nişte fermieri pricepuţi, sedentarizaţi în aşezări urbane şi cu credinţe. 

Dar istoricii consideră că antichitatea începe în anii 3000 î.Hr., atunci când apar primele forme de scriere, dar mai ales, primele entităţi statale, începând cu Sumer, Akkad, Egipt sau Mohenjo-Daro. 

Într-adevăr, structurile megalitice ca Gobekli Tepe şi Ġgantija sunt mai vechi decât piramidele de la Giza sau Stonehenge, iar oraşele Ierihon, Knossos şi Catal-Huyuk sunt mai vechi decât Ur, Uruk, Mohenjo Daro sau Memfis, şi se practica agricultura din anii 10,000 -9,000 î.Hr. 

Dar arheologii ezită să denumească populaţiile de vânător-culegători care au construit toate acestea din anii 10,000 - 4,000 î.Hr. din motive întemeiate şi le consideră culturi arheologice.

O cultură arheologică este un ansamblu de artefacte, clădiri şi monumente dintr-o anumită perioadă şi regiune care pot constitui rămăşiţele unei culturi materiale şi a unei societăţi. Legătura se face prin observaţie empirică şi interpretată  în termeni etnici sau politici, bazată pe înţelegerea arheologilor şi supusă unor dezbateri. 

Există cultura Cucuteni din preistoria României, care a existat între mileniile VI-III î.Hr., cu un set vast de relicve - obiecte de ceramică, bijuterii, unelte şi statuete.

Dar se evită catalogarea acesteia ca civilizaţie, aşa cum este civilizaţia dacică sau cea tracică 

O civilizaţie este orice societate complexă caracterizată prin dezvoltarea statului , stratificarea socială , urbanizarea şi sistemele simbolice de comunicare dincolo de limbajul natural vorbit. 

Unii istorici au clasificat formele sociale în triburi de vânători-culegători, societăţi horticole/pastorale şi civilizaţii. Există dispute privind definirea unei civilizaţii. 

Sunt date clare şi există o cronologie completă pe Wikipedia a Paleoliticului Târziu/Mezoliticului, respectiv a Neoliticului, având la bază date academice şi descoperirile arheologilor.  

De la dispariţia neanderthalienilor acum 40,000 ani, majoritatea oamenilor din specia Homo Sapiens au rămas vânător-culegători până în mileniile V-IV î.Hr. 

Din anii 40,000 î.Hr. până în 10,000 î.Hr., oamenii dezvoltă arta figurativă, arta parietală (produc picturi rupestre), arta mobiliară. De asemenea, practică inhumarea şi incinerarea rituală, construiesc cuptoare şi cătune, canoe, şi produc frânghii răsucite, coşuri din nuiele, plase, genţi de piele sau vase de ceramică încă din anii 20,000 î.Hr., ba chiar conduc războaie cu alte triburi, fabricând săgeţi şi arcuri, sau suliţe de luptă. Au domesticit câinii, caprele şi vitele. 

Nu a fost nicidecum o civilizaţie avansată, dar nici vânător-culegătorii nu erau niste primitivi stereotipici care locuiau în peşteri. 

Acum 13,000 ani, planeta se încălzeşte, gheţarii se topesc, au loc inundaţii ce fac să dispară multe zone de coastă şi fâşii de uscat, se conturează noi insule. E drept că inundaţiile au fost devastatoare la nivel local pentru multe populaţii şi a fost un dezavantaj pentru vânător-culegători, dar a mărit volumul fluviilor pentru a permite practicarea agriculturii în mai multe regiuni şi construirea de aşezări permanente, precum şi a primelor oraşe.  

E drept, vânător-culegătorii nu erau anarhişti, nici sălbatici, nici inferiori intelectual cum îi prezintă Hancock. Aveau credinţe, ştiau să practice trocul, practicau agricultura, aveau credinţe, construiau temple şi lăcaşuri de cult, dar potopul a accelerat progresul tehnologic şi gradul de urbanizare. 

Yuval Harari scrie că vânător-culegătorii erau mult mai sănătoşi şi mai agili, în timp ce agricultorii civilizaţi aveau o sănătate mai şubredă din cauza volumului de muncă istovitor de a cultiva suprafeţe întregi de grâu, din cauza bolilor ce au putut fi mai uşor răspândite în aşezări urbane, iar dieta alimentară bazată în mare pe cereale duce la apariţia diabetului, cariilor, obezităţii şi bolilor cardiovasculare în comparaţie cu dieta paleo care era mult mai sănătoasă şi nutritivă. 

Însă civilizaţia a accelerat progresul, căci cu cât sunt mai mulţi oameni talentaţi într-un singur loc, cu atât se diversifică profesiile şi tehnologia progresează. Pe lângă masa mare de fermieri ce au putut revoluţiona agricultura, producând cantităţi mari de alimente, au apărut negustorii, preoţii, meşteşugarii, fierarii, prostituatele, profesorii şi soldaţii, fiecare aducând o contribuţie semnificativă la funcţionarea şi progresul civilizaţiei. 

Omenirea nu mai poate reveni la stadiul de vânător-culegător, nici la societăţile tribale sau pastorale, iar civilizaţiile antice care s-au dezvoltat după încheierea Neoliticului şi începutul epocii metalelor, au avut o cultură materială mult mai bogată.  

Nu există nicio dovadă că a existat o civilizaţie precursoare avansată în era glaciară şi cu siguranţă nu era una mai avansată tehnologic decât civilizaţia occidentală modernă de azi. 

Potopul biblic/inundaţiile de la finalul erei glaciare nu a distrus nicio civilizaţie. A creat civilizaţiile riverane în Câmpia Indo-Gangetica, străbătut de fluviile Indus şi Gange, Câmpia Chinei de Nord , străbătută de fluviile Yangtze şi Huang He (Fluviul Galben), "Cornul Abundenţei" sau "Semiluna Fertilă", ce cuprinde valea fluviilor Tigru şi Eufrat din Irakul de azi, şi valea fluviului Nil din Egiptul de azi.   

Frica de cataclism a întărit credinţa în zei prin organizarea religiei,  a dus la întocmirea de legi scrise, revoluţionarea agriculturii, creşterea securităţii şi organizarea socială pentru a preveni haosul.

Se poate spune că potopul a creat civilizaţia, nu a distrus-o.