STUDIU Active Watch: "De ce şi cum se clatină TVR. Mărturii din interiorul Televiziunii Publice"

Derulată pe o perioadă extinsă (patru ani), cercetarea a implicat folosirea unor metode calitative, 37 de interviuri în profunzime, analiza secundară a documentelor oficiale relevante şi urmărirea atentă a evenimentelor cu impact asupra TVR.

"Acest raport poate deveni un instrument util de lucru pentru îmbunătăţirea activităţii acestei instituţii, dar şi un instrument de 'advocacy' pentru modificarea legii de funcţionare a serviciilor publice de radio si televiziune", susţine Active Watch.

Întregul raport de 172 de pagini poate fi consultat la acest link

Potrivit rezumatului acestui raport:

- Televiziunea publică se circumscrie cutumei de funcţionare a instituţiilor publice din România, adică se află sub control politic.

- Din cercetarea desfăşurată pentru prezentul studiu rezultă că politizarea rămâne sursa principală a decredibilizării televiziunii publice. Modul de numire a membrilor Consiliului de Administraţie (CA) reprezintă pârghia elementară prin care se exercită acest control. Prin lege, forţele politice din Parlament îşi numesc reprezentanţii în CA, iar aceştia se simt apoi datori să reprezinte interesele celor care i-au pus în funcţie.

- Schimbarea puterii aduce invariabil schimbarea conducerii şi rotirea cadrelor la butoanele instituţiei. Numiţi politic, adeseori fără competenţele necesare, unii dintre membrii consiliului dau dovadă de servilism faţă de mediul politic şi de oportunism, atunci când interesul politic o cere. Atunci când se află în opoziţie, politicianul român reclamă politizarea instituţiei şi devine avocatul unor servicii publice independente. Când îi vine rândul la putere, apelează la aceleaşi practici pe care le condamna anterior, într-un nesfârşit ciclu de abuzare a mediilor publice.

- Fiind instituţie publică, SRTV ar trebui să răspundă unui control public. Însă, controlul parlamentar nu funcţionează. Parlamentarii nu au reacţie la situaţiile grave semnalate în TVR şi SRR, nu răspund sesizărilor societăţii sau ale salariaţilor celor două instituţii, iar dezbaterea rapoartelor de activitate reprezintă o simplă formalitate, indiferent de sensul votului, de aprobare sau respingere. Singurul „control” exercitat este cel al majorităţii parlamentare, care îndeplineşte cuminte ordinele liderilor politici privind respingerea raportului anual prezentat de conducerea TVR, atunci când la vârful politic se ia decizia schimbării echipei din fruntea televiziunii publice. Cum controlul instituţional nu funcţionează, el este substituit printr-un control informal, subteran - ceea ce numim controlul politic.

- Intervenţia politicului nu se exercită neapărat prin presiuni brutale, explică mai mulţi jurnalişti. Cei interesaţi să influenţeze conţinutul programelor apelează la persoane din TVR dispuse să se încline în faţa puterii politice. Pentru evitarea tensiunilor şi rezolvarea eficientă a comenzilor politice, responsabilii redacţiei preferă să lucreze cu oamenii aduşi de ei sau cu cei care se conformează orientării politice dictate de la vârf.

- De aceea sunt extrem de rare situaţiile în care în programele de ştiri ale TVR să fie identificate şi reclamate fapte clare de cenzură. Din interviurile realizate pentru această cercetare reiese că angajaţilor nu li se cere să facă lucruri împotriva voinţei şi principiilor lor pentru că ei sunt aleşi dintre cei care, de obicei, nu se împotrivesc. Dacă eşti identificat că ai opinii diferite de cele agreate, eşti marginalizat, trecut pe linie moartă ori primeşti lucrări fără încărcătură şi miză politică, la ore şi pe canale cu audienţă foarte scăzută.

- Paradoxal, majoritatea celor intervievaţi invocă libertatea editorială ca principală motivaţie a alegerii de a lucra sau de a rămâne în TVR, în pofida percepţiei publice că instituţia e aservită intereselor politice. Mulţi jurnalişti spun chiar ei că influenţa politicului reprezintă cea mai mare problemă pentru televiziunea publică, însă majoritatea pare să prefere situaţia din TVR celei din audiovizualul privat.

- Legea de funcţionare (Legea 41/ 1994) este indicată de mulţi respondenţi drept una dintre principalele cauze ale proastei funcţionării a televiziunii publice. Aceasta este criticată pentru că lasă instituţia la cheremul politicului, nu asigură un mecanism de finanţare sustenabil, nu dispune de criterii de selecţie a membrilor CA sau de evaluare a performanţei instituţiei şi a angajaţilor săi. Nici statutul juridic al radioului şi televiziunii publice nu este reglamentat în mod clar de legea de funcţionare. Nivelul taxei este apreciat ca fiind prea mic de majoritatea celor care s-au pronunţat, în cercetarea noastră, pe acest subiect şi a fost indicat drept una dintre principalele pârghii prin care mediul politic ţine instituţia dependentă de voinţa şi interesele sale.

- În contextul unei percepţii publice în care politizarea TVR funcţionează ca o axiomă, intensitatea presiunilor politice asupra producătorilor de conţinut din televiziunea publică este dificil de cuantificat.

- În acelaşi timp, găsim cel puţin la fel de multe exemple de verticalitate editorială din partea TVR. Răspunsurile celor intervievaţi pentru acest studiu, actuali şi foşti angajaţi sau colaboratori ai televiziunii publice, susţin ambele variante: presiune interne şi externe pe de o parte, acte de independenţă jurnalistică pe de alta. În ciuda derapajelor, multe voci din interiorul instituţiei apreciază tocmai independenţa editorială de care se bucură şi pe care susţin că nu ar fi avut-o în media privată — un răspuns întâlnit frecvent la întrebarea legată de cele trei motive pentru care au ales să lucreze în TVR.

Autorii acestui proiect - "De ce şi cum se clatină TVR. Mărturii din interiorul Televiziunii Publice" - sunt Răzvan Martin şi Alexandru Brăduţ Ulmanu, Răzvan Martin fiind şi coordonatorul proiectului.

Raportul a fost finanţat de Open Society Institute (OSI), dar conţinutul acestuia nu reflectă în mod necesar opinia OSI.

Acest raport a fost redactat în cadrul programului Freeex al ActiveWatch. Programul Freeex îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei.

Active Watch este o organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public.

Citeşte şi: COOLTURA de WEEKEND: Pact cu Diavolul, la Sibiu. Street Delivery, distracţie şi antren, la Bucureşti

Citeşte şi: Începe Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu: Zece zile de spectacole inedite, de neratat

Citeşte şi: TEATRU ESTIVAL: Se deschide stagiunea de vară la „În Culise”

Citeşte şi: Primul emiţător privat cu semnal digital terestru – DVB-T2 – a fost lansat la Buzău de TV Sat 2002 - FOTO