Telekom, despre OUG privind Fondul Audiovizual: Solicităm Guvernului să respingă această iniţiativă

"Grupul de companii Telekom Romania îşi exprimă îngrijorarea faţă de proiectul Ordonanţei de Urgenţă prin care este propusă înfiinţarea unui Fond Audiovizual (prin plata unei taxe de 5% către CNA şi reducerea TVA la 9% pentru serviciile TV) şi solicită o evaluare mai riguroasă a impactului acesteia, înainte de a impune noi reglementări pe acest segment", spun oficialii grupului de companii Telekom Romania, într-un punct de vedere remis MEDIAFAX.

Potrivit acestora, noua iniţiativă legislativă a fost formulată fără ca mediul de afaceri să fie consultat în prealabil.

"În plus, propunerea este vagă şi lasă loc de interpretări: spre exemplu, nu este clar dacă taxa de 5% este aplicabilă doar veniturilor realizate din furnizarea servicilor TV sau veniturilor totale. De asemenea, distorsionează grav competiţia pe piaţă, forţând companiile private să sprijine alte companii private şi promovând un comportament discriminatoriu faţă de anumiţi furnizori de servicii Radio-TV, în baza unor criterii necunoscute la acest moment. Acesta este un alt semnal negativ pentru investitorii străini, demonstrând, încă o dată, lipsa predictibilităţii şi a stabilităţii în mediul legislativ din România", mai spun oficialii grupului de companii Telekom Romania.

Referitor la taxa adiţională de 5%, Telekom Romania subliniază că sectorul audiovizual este deja taxat cu 5,5% (1% către Fondul cinematografic şi 4,5% către diferite organisme care colectează drepturi de autor).

"În ceea ce priveşte TVA de 9% pentru serviciile TV, susţinem de principiu scăderea TVA-ului, însă Telekom consideră că o astfel de măsură trebuie să fie implementată corelând prevederile Codului Fiscal existent şi într-un interval de timp realist, pentru a permite operatorilor să analizeze impactul operaţional şi să planifice costurile pentru implementare. În plus, considerăm că nu este înţelept din punct de vedere macro-economic să existe TVA diferenţiat numai pentru serviciile TV, mai ales luând în considerare gradul de colectare a TVA din prezent. Totodată, măsura este împotriva tendinţelor din industrie, care evoluează către pachete de servicii integrate: fix, mobil şi TV. Această măsură adiţională, dacă este aplicabilă numai pentru un anumit serviciu, va prezenta un obstacol serios pentru dezvoltarea serviciilor integrate şi, în mod indirect, pentru industrie. În plus, măsura ar presupune tratament preferenţial nejustificat pentru un anumit sector", mai spun oficialii grupului de companii Telekom Romania.

În plus, potrivit acestora, estimarea că scăderea TVA va acoperi taxa adiţională de 5% este "pur speculativă şi incorectă, din moment ce companiile de telecomunicaţii plătesc TVA direct statului român".

"Propunerea nu are la bază o evaluare a impactului corelat a celor două măsuri fiscale. Aşadar, considerăm că această măsură este în detrimentul dezvoltării industriei şi al clienţilor. Prin urmare, solicităm Guvernului să respingă această iniţiativă", mai afirmă oficialii grupului de companii Telekom Romania.

Telekom Romania este un brand care aparţine Deutsche Telekom, unul dintre cei mai mari jucători de profil la nivel mondial. Numărul de clienţi TV al companiei a crescut cu 3,2% în primul trimestru al acestui an, la 1,414 milioane.

În luna septembrie a anului trecut, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului "Telekom" al grupului german Deutsche Telekom.

Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE - 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională - 44,99%. Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote România) are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group - 70% şi Romtelecom - 30%.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a avizat favorabil, în şedinţa de marţi, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG), care prevede crearea unui Fond Audiovizual din bani de la cablişti şi, totodată, permite ca emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic să poată continua până în 2016.

Acest proiect de OUG a fost avizat favorabil, cu observaţii, în şedinţa de marţi a CNA, votul Consiliului fiind însă unul consultativ.

Citeşte şi: CNA a avizat proiectul de OUG cu Fondul Audiovizual, ce ar urma să fie discutat miercuri de Executiv

Şapte membri ai CNA prezenţi la şedinţa de marţi (Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) au votat "pentru" avizarea favorabilă a acestui proiect de OUG care este asumat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), în timp ce trei membri ai CNA (Florin Gabrea, Radu Herjeu şi Dorina Rusu) au votat "împotrivă". Laura Georgescu, preşedintele CNA, nu a fost prezentă la şedinţa Consiliului.

Proiectul ar urma să fie analizat în şedinţa de miercuri a Guvernului, potrivit unor afirmaţii făcute în şedinţa CNA de marţi.

Acest nou proiect de OUG reuneşte două proiecte pe care CNA le-a avizat deja favorabil: un proiect de OUG pentru completarea Legii audiovizualului, care prevede constituirea unui Fond Audiovizual şi care a fost avizat favorabil de CNA în şedinţa din 4 iunie, după o discuţie cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, şi, respectiv, un proiect de lege, care a fost avizat de Consiliu în şedinţa din 28 aprilie şi care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

În noul proiect de OUG, avizat favorabil marţi de CNA, se prevede înfiinţarea Fondului Audiovizual, ca activitate finanţată integral din venituri proprii pe lângă Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Din Fondul Audiovizual se finanţează acţiuni şi programe care asigură libertatea de informare, diversitatea de opinie şi pluralismul în domeniul serviciilor de televiziune şi radio, precum şi susţinerea programelor cultural-educative şi informative, cu excepţia celor privind campaniile electorale.

Veniturile Fondului Audiovizual se constituie din sumele încasate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, din colectarea unui procent de 5% din totalul veniturilor realizate de distribuitorii de servicii care retransmit programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.

Pe de altă parte, potrivit proiectului de OUG, distribuitorii de servicii sunt obligaţi să declare şi să plătească CNA sumele datorate până la data de 25 a lunii următoare celei de realizare a veniturilor.

Această contribuiţie va fi administrată de CNA, iar pentru virarea cu întârziere a sumelor datorate de operatorii economici se vor datora dobânzi şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu reglementările legale privind regimul impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Dobânzile şi penalităţile de întârziere încasate constituie surse la Fondul Audiovizual şi se utilizează pentru acesta, se mai spune în proiectul de OUG.

De asemenea, potrivit aceluiaşi proiect, cheltuielile Fondului Audiovizual se finanţează integral din bugetul activităţii finanţate integral din venituri proprii. Bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului Audiovizual se aprobă odată cu bugetul CNA.

Totodată, potrivit proiectului de OUG, organizarea şi funcţionarea Consiliului Fondului Audiovizual, componenţa acestuia, precum şi criteriile de repartizare a Fondului Audiovizual vor fi supuse aprobării Guvernului de către Ministerul pentru Societatea Informaţională, în termen de 30 de zile de la aprobarea acestui proiect de OUG.

În plus, potrivit proiectului de OUG, aceste prevederi referitoare la crearea Fondului Audiovizualului se vor aplica de la 1 iulie 2015.

Pe de altă parte, în proiectul de OUG se explică înfiinţarea Fondului Audiovizual "având în vedere dificultăţile financiare persistente cu care se confruntă posturile de televiziune şi radio din România". De asemenea, înfiinţarea acestui fond are la bază "necesitatea de a oferi publicului românesc programe informative şi educative de cât mai bună calitate", dar şi stimularea "performanţei în mediul jurnalistic".

În proiect se face referire şi la "susţinerea acelor posturi care alocă resurse financiare şi umane importante pentru producţia şi difuzarea de programe de informare, culturale şi educative, programe despre care se ştie că sunt costisitoare în termeni economici şi, în plus, au valoare comercială redusă comparativ cu programele de divertisment, film şi sport". "Având în vedere că Strategia fiscală bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte măsuri fiscale şi reducerea treptată în următorii patru ani a TVA pe măsura îmbunătăţii colectării veniturilor bugetare se propune, începând cu data de 1 iulie 2015, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru prestarea de servicii de retransmiterea programelor de televiziune prin reţele de comunicare electronice", se mai spune în proiectul de OUG.

Pe de altă parte, proiectul de OUG include o serie de prevederi referitoare la tranziţia de la televiziunea analogică terestră la tranziţia la televiziunea digitală terestră. Aceste aspecte erau prevăzute până în prezent într-un proiect de lege iniţiat tot de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), care a fost avizat favorabil de CNA în şedinţa Consiliului din 28 aprilie.

Astfel, proiectul de OUG avizat marţi de CNA preia mare parte din prevederile din acest proiect de lege, care stabileşte că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

Potrivit proiectului, "emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: nu produce interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; nu beneficiază de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; frecvenţele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic".

În cazul apariţiei unor interferenţe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administraţiile de comunicaţii ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferenţa.

Titularul acordului eliberat de ANCOM nu are obligaţia de a plăti tariful de utilizare a spectrului, până la 31 decembrie 2016.

Aceste prevederi ale OUG au fost elaborate în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.