TRENDURI ÎN COMUNICARE - Ada Roseti (Discovery): Consumatorul de media are nevoie de POVEŞTI

1. Consumatorul de media are nevoie de poveşti

Mi se pare interesant cum, în ultima vreme, se vorbeşte despre ameninţarea pe care evoluţia tehnologică o reprezintă pentru televiziuni, dar şi pentru producătorii de conţinut. Probabil temeri de genul acesta există de când există oameni. Desenele rupestre puteau reprezenta o ameninţare la adresa povestitorilor primitivi, care spuneau istorii în jurul focului. Inscripţiile de pe monumente, papirusuri, cărţile, după apariţia tiparului, au pus în dificultate pe cineva care spunea aceleaşi poveşti, cu alte resurse. Radioul, televiziunea, internetul - rând pe rând au fost celebrate ca purtătoare ale cuceririlor ştiinţei şi, deopotrivă, ameninţări la adresa valorilor recunoscute ale trecutului.

Nu cred că noile forme de accesare a conţinutului (on demand, indiferent de platforma pe care se găsesc) vor schimba apetitul fundamental uman pentru poveşti, fie ele reale sau complet imaginare. De fapt, cred că în acest moment oamenii consumă şi împărtăşesc mai multe poveşti decât acum 10, 100 sau 1.000 de ani.

Fie că este vorba despre ştiri, despre documentare, despre podcasturi, despre cărţi sau despre filme şi seriale, suntem înconjuraţi de poveşti şi dorinţa de a afla "ce se întâmplă mai departe" şi "cum se termină" ne va determina să privim/ascultăm/citim până la capăt.

2. Consumatorul de media este educat şi mai pretenţios

Se vorbeşte despre puterea mass-media de a manipula, de a influenţa consumatorul şi, de cele mai multe ori, este vorba despre o influenţă negativă. Dar, dacă este să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă, consumatorul de media de astăzi este mult mai educat şi are nişte opţiuni mult mai clare şi mai bine definite decât cele de acum 10 sau 100 de ani.

Trecând peste veşnicul reproş al unei generaţii faţă de următoarea ("pe vremea mea..."), copiii de astăzi ştiu mai multe, din mai multe domenii, decât ştiau părinţii sau bunicii lor. Fie că este vorba despre istorie (jocurile video, cărţile pentru adolescenţi, filmele şi serialele cu teme inspirate de istorie au deschis gustul pentru acest domeniu unui număr foarte mare de copii şi adolescenţi), despre ştiinţe exacte, despre problemele lumii în care trăim (ştirile de la televizor şi de pe internet, filmele şi serialele, reţelele de socializare), copiii au nu doar acces la informaţie, dar şi un motiv puternic să o acceseze. Informaţia te face cool, iar mass-media trăieşte din traficul de informaţii.

Şi asta e valabil cu atât mai mult pentru adulţi, care consumă conţinut media mai mult, pe mai multe canale, şi cu un mai mare grad de satisfacţie decât oricând până azi.

Consumatorul este tot mai educat, motiv pentru care este şi tot mai sigur pe ceea ce-şi doreşte de la furnizorii de mass-media. În ziua de azi e relativ uşor să te înconjori doar de poveştile pe care vrei să le auzi, de la "povestitorii" în care ai încredere. Iar asta dă consumatorului o mare putere în relaţia cu producătorii de conţinut.

3. Consumatorul de media este mânat de curiozitate

Nu spun asta doar pentru că lucrez la Discovery, o companie care a fost fondată acum mai bine de 30 de ani pentru a satisface, prin intermediul programelor de televiziune, curiozitatea oamenilor în ceea ce priveşte lumea care îi înconjoară. O spun pentru că am văzut studii care confirmă că acest lucru este valabil acum, mai mult decât era acum 30 de ani.

Curiozitatea este unealta cu care omul operează pentru a explora lumea, pentru a înţelege legăturile dintre lucruri şi a explica fenomenele care le implică. Un studiu făcut de Discovery anul trecut a identificat mai multe tipuri de curiozitate în relaţia cu conţinutul mass-media, fie că este vorba despre dorinţa de a şti câte ceva despre foarte multe lucruri (curiozitatea ca monedă socială) sau despre obsesia pentru a şti foarte multe lucruri despre un anume domeniu (curiozitatea ca hrană pentru hobby-uri).

Multitudinea surselor, targetarea şi motoarele de căutare au făcut ca oamenii să se poată înconjura, tot mai mult, de feed-uri personalizate, care să le satisfacă şi să le hrănească deopotrivă curiozitatea în domeniile de interes. Un spectator amator de ştiinţă va urmări şi noutăţile postate de NASA, pe internet, şi pe Discovery şi, mai ales, pe Discovery Science, podcasturi despre ştiinţă, dar şi unele filme şi seriale SF.

Citeşte şi: Cele 10 trenduri ale anului 2016 - ZenithOptimedia: Consumul de publicitate pe dispozitivele mobile

Citeşte şi: Trenduri în comunicare în România, 2016: Crenguţa Roşu (DC Communication) despre integrare şi dialog

Citeşte şi: Trenduri în comunicare în România, 2016: Bogdan Strătulă despre diversificarea radioului