Zeci de persoane au protestat la ministerul Culturii faţă de avizul dat pentru Roşia Montană

Protestul, autorizat să se desfăşoare în intervalul 12.00 - 14.00, a fost organizat de mai multe asociaţii care militează pentru protejarea patrimoniului în numele campaniei "Salvaţi Roşia Montană".

Manifestanţii au afişat pancarte cu mesaje precum "Kelemen Hunor ministrul cianurii", "Ministerul Cianurii şi al Distrugerii Patrimoniului Naţional", "Coaliţia de guvernare PDL+UDMR+RMGC egal Love", "Guvern plătit de moarte" şi "Luaţi voi cianura, noi vrem natura şi cultura" şi au fluturat un steag al României.

De asemenea, protestatarii au adus mai multe fotografii ale ministrului Kelemen Hunor, încadrate în rame aurii, şi au scandat, printre altele, "Hunor, demisia", "Guvern de derbedei vinde aur pe doi lei", "Kelemen neisprăvit, Cârnicul l-a otrăvit", "Hunor, ieşi afară, ne-ai adus cianura în ţară".

Printre participanţii la protest s-au numărat Mircea Toma, de la Agenţia de Monitorizare a Presei, Nicuşor Dan, de la Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul", Remus Cernea, Voicu Rădescu, precum şi arhitectul Şerban Sturdza, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România şi al fundaţiei Pro Patrimoniu.

"Sperăm să modificăm ceva din nenorocirea care s-a petrecut. Acum, din punct de vedere formal, instituţia (Ministerul Culturii, n.r.) are timpul şi instrumentele să repare", a spus Mircea Toma. El a amintit că decizia ministrului Culturii de a aproba certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic a fost luată pe baza votului favorabil dat în unanimitate de Comisia Naţională de Arheologie din cadrul ministerului.

"Eu nu înţeleg cum nişte arheologi pot să-şi omoare cu mâna lor obiectul de activitate", a spus Mircea Toma.

Pe de altă parte, el a spus că ministrul poate să consulte şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, care, în urmă cu o lună şi jumătate, a propus promovarea zonei Roşia Montană pentru includerea în patrimoniul UNESCO. "Comisia Naţională a Monumentelor Istorice are clar o opinie opusă. Ambele comisii sunt consultabile de către ministru, dacă ministrul vrea să întrebe şi cealaltă comisie, are o acoperire, dacă el nu are propria lui judecată, propria lui gândire, care să reflecte interesul public", a mai spus Toma, adăugând că sunt destule entităţi ale interesului public care s-au pronunţat împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, dând ca exemplu Academia Română şi Patriarhia.

Întrebat cum comentează motivaţia ministerului privind aprobarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică - aceea că investitorul Roşia Montană Gold Corporation va acorda fonduri pentru reabilitarea patrimoniului din zonă -, Şerban Sturdza a spus că el nu îşi schimbă părerea şi că există o lipsă de transparenţă totală în comunicarea legată de proiectul minier. "Consider că este o mare greşeală semnarea de către arheologi a descărcării pentru masivul Cârnic. Guvernul ar trebui să aibă un punct de vedere explicit şi să nu interpună tot felul de metode în comunicarea cu populaţia. De fapt, este un proiect care este ocult. Faptul că se găsesc metode de reabilitare a clădirilor este un amănunt. El poate fi acceptat în anumite limite, dar nu poate în niciun caz să devină scuză pentru ceea ce urmează", a spus Sturdza.

Acesta a mai spus că "târgul este complet incorect şi nejustificat". "Cu toţii suntem interesaţi să reabilităm clădirile şi mediul de acolo, dar modalitatea în care se face cred că este, la o cercetare mai amănunţită, mincinoasă. (...) Nu are nicio legătură reabilitarea cu schimbul care se face sau cu faptul că se descarcă de sarcină o suprafaţă extrem de importantă", a mai spus Sturdza.

Protestatarii au mai venit la minister cu o petiţie în care îi solicită lui Kelemen Hunor demisia din funcţia de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, în urma deciziei MCPN de a emite certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, Roşia Montană, monument istoric din grupa valorică A, recunoscut cu valoare naţională.

Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii ministerului nu au făcut comentarii pe marginea protestului.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, pe 14 iulie, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se arăta în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, scria în comunicatul Ministerului Culturii.

"Este o procedură legală care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. În momentul în care se va parcurge o nouă etapă, atunci voi oferi alte informaţii. Avizul înseamnă salvarea a circa 80 la sută din patrimoniul cultural construit şi respectă criteriile privind salvarea patrimoniului naţional. Urmează, dacă va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei părţi a masivului Cârnic", a declarat Kelemen Hunor, întrebat despre certificatul de descărcare de sarcină arheologică.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.