ANALIST: 90% dintre firmele active din România vor fi afectate de impozitul de 1%. Se PIERD 112.000 de locuri de muncă

„Cota unică de 1% aplicată cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub 1 milion euro poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste companii de aproximativ 631 milioane de lei. Câştigă 27% dintre aceste firme, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 mil euro şi zero angajaţi, precum şi firmele cu venituri între 0,5-1 mil euro şi profit brut peste 6,25%. Doar 3% dintre companii pierd, restul de 70% plătind un impozit identic. Totuşi, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierdere aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forţă de muncă angajată (din cauza dispariţiei interesului fiscal), iar majorarea salariului minim pe economie poate anula până la jumătate din optimizarea fiscală respectivă”, a declarat Iancu Guda.

Începând cu 1 ianuarie 2018, toate companiile cu cifra de afaceri sub un milion de euro vor plăti un impozit de 1% din cifra de afaceri. În acelaşi timp, salariul minim brut pe economie creşte începând cu anul următor la 1.900 lei, comparativ cu nivelul actual de 1.450 lei.

Impactul noilor reglementări fiscale, prin comparaţie cu sarcina fiscală actuală, diferă în funcţie de veniturile înregistrate, numărul de angajaţi şi marginea de profitabilitate brută, după cum urmează:

Firmele cu venituri între 0-500.000 euro, care înregistrează zero angajaţi vor fi influenţate pozitiv, deoarece acestea plătesc astăzi un impozit de 3% din cifra de afaceri, care urmează să fie redus la 1% prin noile reglementări, fiind vorba de 104.097 de firme. Aceste companii vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de trei ori mai mic, scăderea estimată (bazată pe veniturile înregistrate în anul 2016) fiind de la 342 mil lei (aferent impozitului actual) la 114 mil lei (estimările privind impozitul nou);

Firmele cu venituri între 0-500.000 euro, care înregistrează cel puţin un angajat nu vor fi afectate de nouă măsură, deoarece acestea plătesc şi în momentul de faţă un impozit de 1% pe cifra de afaceri. În această situaţie se regăsesc 291.937 de firme, care vor înregistra o sarcina fiscală similară celei din anul 2016 (singură diferenţa fiind în funcţie de nivelul veniturilor înregistrat în viitor);

Firmele cu venituri între 500.000 – 1.000.000 euro plătesc în condiţiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut. Astfel, trecerea la impozitul de 1% pe cifra de afaceri va avea un impact diferenţiat în funcţie de profitabilitatea acestora, după cum urmează:

Firmele care înregistrează pierderi vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece în momentul de faţă acestea nu plătesc impozit pe profit. Ete vorba de un număr de 2.177 de companii se regăsesc în această situaţie, care vor plăti un impozit suplimentar de 68 mil lei începând cu anul 2018.

Firmele care înregistrează o margine a profitului brut între 0% - 6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un număr de 8.239 de companii se regăsesc în această situaţie, acestea înregistrând costuri fiscale în creştere de la 110 mil lei (aferente activităţii desfăşurate în anul 2016) la 260 mil lei (aferente estimărilor pe acelaşi venit şi profit brut, dar considerând noul nivel de impozit);

Firme care înregistrează o margine a profitului brut peste 6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mici, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este superior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un număr total de 9.247 companii se regăsesc în această situaţie (4.853 înregistrând un profit brut între 6,25% - 15%, şi 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plăti un impozit estimat de 292 mil lei, comparativ cu 915 mil lei în momentul de faţă.

Din totalul celor 415.698 companii cu venituri sub 1 mil euro, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior şi doar 3% vor plăti un impozit mai mare.

Impozitul total plătit de toate companiile care înregistrează o cifra de afaceri sub 1 mil euro urmează să scadă de la 2,476 miliarde lei (aferent activităţii desfăşurate în anul 2016) la 1,845 miliarde lei (conform estimărilor realizate în baza noului impozit), impactul bugetar negativ asupra încasărilor impozitului asupra acestor companii fiind de 631 milioane lei.

În schimb, cota unică de impozitare a cifrei de afaceri cu 1% pentru toate companiile care înregistrează venituri sub pragul de 1 mil euro, poate reprezenta o pierdere a motivării fiscale privind politică de angajare pentru companiile care înregistrau un singur angajat. Astfel, în baza codului fiscal valabil în momentul de faţă, companiile cu venituri sub 500.000 euro plătesc impozit pe cifra de afaceri în valoare de 1% dacă au cel puţin un angajat. Există 112.153 de companii în această situaţie, care preferă să înregistreze un angajat (probabil, de cele mai multe ori, acesta fiind acţionarul companiei plătit la nivelul salariului minim pe economie), deoarece costurile suplimentare cu cei 112.153 angajaţi (211 mil lei estimate la nivelul salariului minim pe economie actual) sunt acoperite de impozitul inferior de 1% comparativ cu 3% dacă nu ar avea nici un angajat (optimizarea fiscală fiind de la 481 mil lei la 160 mil lei, deci 321 mil lei taxe mai mici). În noul context, în care impozitul pe cifra de afaceri este de 1% pentru toate companiile cu venituri sub 1 mil euro (indiferent de numărul de angajaţi) şi salariul minim brut pe economie creşte la 1.900 lei, probabil aceste companii vor anula majoritatea contractelor de muncă cu personalul respectiv.

Reducerea impozitului total plătit de companiile care înregistrează venituri sub 1 milion euro trebuie analizată în contextul majorării salariului minim brut la 1.900 lei începând cu anul 2018. Astfel, conform cifrelor publicate de INSSE, aproximativ o treime din forţă de muncă angajată este plătită la nivelul salariului minim pe economie, dar nu se cunoaşte ponderea exactă în funcţie de sectorul de activitate.

Între 34% - 47% din optimizarea fiscală este anulată de majorarea cheltuielilor privind forţă de muncă. O situaţie specială este a sectoarelor de activitate în care majorarea salariului minim pe economie va genera costuri superioare optimizării fiscale, respectiv fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte (unde costurile cu salariile cresc de două ori peste nivelul optimizării fiscale), industria alimentară şi a băuturilor şi transporturi. De asemenea, în cazul companiilor care activează în sectorul altor activităţi de servicii personale, precum şi comerţul cu amănuntul, majorarea cheltuielilor salariale anulează aproape în întregime optimizarea fiscală.

Citeşte şi: Ministrul Agriculturii: Am două genţi cu date şi programe, una pe 2017 şi alta pe 2018. Pe 2017, rezultatele sunt bune

Citeşte şi: S-a lansat ghidul pentru Black Friday 2017 - FOTO

Citeşte şi: Unde trebuie să se angajeze tinerii care vor să dobândească abilităţi utile pentru lansarea în afaceri

Citeşte şi: Termoficare centralizată: Ce temperaturi trebuie să asigure furnizorii şi ce pot face consumatorii

Citeşte şi: Lovitură URIAŞĂ din partea Amazon. Serviciul cu care îşi va îngenunchea toţi adversarii: Curierii vor livra coletele în casele clienţilor