Fast-food-ul mâncare preferată a românilor. Brandurile mari de fast-food se înghesuie să vină în România, o piaţă care creşte precum Făt-Frumos. Unu din patru lei cheltuiţi local în ospitalitate merge către fast-food

Reţeaua de tip fast-food McDonald’s, liderul pieţei româneşti de restaurante, şi-a majorat anul trecut afacerile cu 18%, mult peste inflaţie. KFC, al doilea cel mai mare actor din domeniu, a postat o creştere de 12%. Chiar mai alert au avansat vânzările Taco Bell (21%) şi Amrest Food, companie care operează nouă restaurante Burger King (20%), alţi doi jucători din piaţa extrem de efervescentă a fast-foodului românesc.

Nu doar lanţurile internaţionale sunt cele care se bucură de popularitate în aceas­tă perioadă în care inflaţia ridicată îi deter­mină pe oameni să facă trecerea de la res­taurantele a la carte la cele de tip fast-food, care sunt considerate a fi mai ief­tine. Reţeaua de shaormerii autohtone Dristor Kebap a ajuns la vânzări de 45 mil. lei după o creştere de 26%, în timp ce lanţul So­cului Kebap şi-a majorat cifra de afaceri cu 52% anul trecut versus 2022. Iar acestea sunt doar două exemple de afaceri ro­mâneşti care cresc precum Făt-Frumos pe o piaţă în plină dez­voltare. Un altul este reţeaua de restau­rante cu servire rapidă Mesopotamia.

Această evoluţie pozitivă, dar şi faptul că aproximativ 20-25% din încasările din piaţa de restaurante merg către localurile de tip fast-food atrage atenţia şi altor jucători.

Din totalul de circa 20 mld. lei cât cheltuie românii în restaurante, 4-5 mld. lei ajung, conform estimărilor ZF, în conturile reţelelor de fast-food internaţionale şi locale.

Piaţa e extrem de fragmentată, cu câteva nume mari, dar cu foarte multe afaceri antreprenoriale mici, de tip shaormerie sau burger bar, afaceri ce se găsesc atât în marile oraşe, cât mai ales în urbele mici, unde numele internaţionale nu au pătruns încă. În aceste estimări nu sunt luate în calcul şi încasările din segmentul cafenele şi baruri.

În aceste condiţii, lanţul american de fast-food Wendy’s intră pe piaţa locală în sistem de franciză, potrivit unui anunţ făcut de companie şi preluat de presa internaţională.

Primele restaurante locale ar urma să fie deschise în 2025, în următorul deceniu fiind plănuite 50 de unităţi în România, scrie Nation’s Restaurant News.

Wendy’s este un business fondat în 1969 care astăzi are peste 7.000 de restaurante în lume, arată aceeaşi sursă.

Aceasta este doar cea mai nouă intrare şi vine la mai puţin de doi ani după ce americanii de la Popeyes au deschis primele restaurante pe plan autohton, tot în franciză.

Înainte de Popeyes, ultimul nume mare care a venit în România a fost Burger King, în 2019. În cazul său a fost vorba de o revenire după un deceniu aproape de pauză. Taco Bell a intrat local în 2017.

O piaţă a francizelor

Mai mult, şi alte branduri ar putea pătrunde în acest segment în viitorul apropiat, CEO-ul Sphera Franchise Group declarând anterior pentru ZF că are în vedere extinderea portofoliului.

Sphera Franchise Group este compania care administrează lanţurile de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, dar are operaţiuni KFC şi în Italia şi Republica Moldova.

De altfel, în România, toate mărcile mari de fast-food sunt aduse în sistem de franciză. Americanii de la McDonald’s au venit iniţial direct, dar între timp au cedat controlul unui francizat care e ocupă de businessul de peste 1,7 mld. lei anual.

Actorii din domeniu spun că piaţa autohtonă e prea mică pentru ca numele internaţionale să vină direct, dar e totuşi interesantă datorită evoluţiei pozitive din ultima perioadă.

Dezvoltarea lanţurilor de tip fast-food vine într-o perioadă în care atât în România, cât aproape peste tot prin lume obezitatea devine o problemă tot mai mare.

Conform datelor existente, în anul 2020, aproape un miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică. În România, două din 100 de persoane se aflau în evidenţa medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022, iar 5 din 10 persoane adulte declarau că sunt supraponderale sau obeze, conform studiului Institutului Naţional de Statistică din anul 2019.

Studiul realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică în anul 2020 după protocolul COSI (European Chilhood Obesity Surveillance Initiative) arată că 3 din 10 copii cu vârsta de 7-9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate.

Iar asta în contextul în care în România, în continuare, numărul de lanţuri de fast-food e mai mic decât în alte pieţe.