FOCUS: Viitor pe bani publici / Consultanţii, pe ultima sută de metri în scrierea strategiei 2014-2020

Cele mai multe achiziţionează servicii de consultanţă şi deja ştiu pe ce programe sunt eligibile.

Timpul pare să nu mai aibă răbdare cu administraţia de la noi care, surprinsă între două exerciţii de finanţare europene, ba greu de accesat, ba greu de previzionat, "dă bice" să-şi enunţe cât mai complet planurile de viitor. Autorităţile centrale, teritoriale şi locale, eligibile în cadrul programelor europene şi nerambursabile de finanţare, închid strategiile pentru dezvoltarea cadrului de finanţare 2014 – 2020.

Dacă instituţiile mari, care sunt autorităţi de management (AM) sau autorităţi contractante (AC) au terminat planurile strategice şi chiar au trecut la perfectarea ghidurilor de finanţare, multe primării din ţară, care au grupuri ţintă de beneficiari de proiecte, încă bâjbâie în materie de planificări şi dau bani publici pentru finalizarea strategiilor unor consultanţi externi. Primăriile respective au în organigramă cel puţin câte trei, patru funcţionari cu expertiză în domenii ca: accesare fonduri europene, achiziţii publice, management proiecte. Graba acestora este justificată şi chiar dacă se întâmplă cam târziu ca acestea să reacţioneze la banii care vin de la Comisia Europeană, miza rămâne una mare.

Pentru cadrul financiar 2014 – 2020, numai din fonduri structurale, s-au alocat aproximativ 33 miliarde de euro, din care numai pentru sectorul de transport, puţin peste 26 de miliarde, 11,3 miliarde din Fondul de Coeziune, 1,1 din sectorul de Telecomunicaţii şi 5,8 miliarde euro de la Energie.

Detaliate pe programe operaţionale, alocările de top sunt: Infrastructură Mare – 9.418 milioane euro, Dezvoltare Rurală – 8.127 milioane euro, Programul Operaţional Regional – 6.700 milioane euro, Programul Operaţional Capital Uman- 4.326 milioane euro, Competitivitate – 1.329 milioane euro. Cele mai mici fonduri merg la: Asistenţă Tehnică – 212 milioane euro, Capacitate Administrativă – 553 milioane euro, Ajutorarea Persoanelor Defavorizate – 440 milioane euro, Cooperare Transfrontalieră – 440 milioane euro.

Ministerele sunt deja în fază avansată în privinţa absorbţiei fondurilor, numai la nivelul Ministerului Fondurilor Europene (MFE), fiind lansate ghiduri cu o valoare a finanţării de 13,317 miliarde de euro din exerciţiul 2014 – 2020.

"Banii europeni devin o autentică armă pentru combaterea sărăciei prin corelarea programelor gândite de MFE cu nevoile din teritoriu, în cadrul Pachetului Anti- Sărăcie promovat de Guvern. Deja a fost deblocat procesul de desemnare (acreditare) a Sautorităţilor de Management responsabile de fiecare program operaţional din bani europeni. Fără desemnare, nu se pot trimite cereri de rambursare către Comisia Europeană. (...) Reconstrucţia sistemului informatic recuperează întârzierile grave care puneau în pericol procesul de desemnare. Au fost făcuţi paşi importanţi în coordonarea îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante. Aceste condiţionalităţi au fost negociate în 2014 şi s-au făcut prea puţine eforturi pentru îndeplinirea lor, deşi exista riscul blocării fopndurilor europene în 2017. (...) Fondurile europene sunt orientate spre impactul real, spre ceea ce lasă în urmă acest efort financiar considerabil al Uniunii Europene şi al României", a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, la împlinirea a o sută de zile de mandat.

În teritoriu, autorităţile s-au pregătit să ia banii europeni, dar puţine au dezvoltat cu eforturi proprii planurile strategice, acele analize SMART care să conţină de la potenţial şi puncte slabe, până la viziune şi listă de draft-uri de proiecte. Cele mai multe autorităţi locale, posibili promotori/ beneficiari de proiect încă sunt în faza căutărilor în materie de consultanţă pentru proiecte sau chiar strategii. Mai mult, sunt angajaţi care s-au dezvoltat profesional în management de proiect, accesare fonduri şi achiziţii publice, dar se apelează tot la firme de consultanţă, plătite cu bani publici pentru a scrie proiectele şi/ sau întocmi planurile strategice în care să fie identificate şi liniile de finanţare pentru care autoritatea este eligibilă.

De exemplu, la Timişoara, în cadrul Serviciului Generare şi Management Proiecte din primărie lucrează 20 de persoane (alte două sunt în concediu de maternitate), care se ocupă de scrierea, implementarea şi monitorizarea proiectelor.

"Aceste persoane au absolvit cursuri de management de proiect şi sunt remunerate în conformitate cu prevederile legii (n.r. cu un spor de câteva procente la salariu), privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect. (...) La Strategia Integrată de Dezvoltare 2014 – 2020 a Polului de Creştere Timişoara s-a colaborat cu specialişti din diverse domenii de cercetare în baza unui contract de consultanţă încheiat cu Centrul de Dezvoltare Regională, Studii Transfrontaliere şi Amenajarea Raţională a Teritoriului- CDR START, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Pentru perioada de programare 2014 – 2020, municipiul Timişoara poate accesa fonduri nerambursabile aferente mai multor axe, proiectele se află deja în diferite etape de pregătire de către diferite departamente din cadrul autorităţii şi sunt incluse în lista de proiecte din strategia aprobată în mai 2016. De la data lansării noilor apeluri de proiecte, Direcţia de Dezvoltare a depus individual sau în parteneriat cinci proiecte pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020", au comunicat, la solicitarea MEDIAFAX, angajaţii Direcţiei de Dezvoltare şi ai Serviciului de Generare şi Management Proiecte din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Potrivit Direcţiei Tehnice din cadrul aceleeaşi instituţii, "de regulă, serviciile de elaborare a strategiilor şi scrierea de proiecte sunt externalizate fiind realizate de personalul pus la dispoziţie de firmele declarate câştigătoare a procedurilor de achiziţie publică, în colaborare cu personalul Direcţiei Tehnice. (...) Pentru programarea exerciţiului 2014 – 2020, Direcţia Tehnică sare două proiecte, în draft: unul în cadrul Axei 4 din Sprijinirea Dezvoltării Durabile şi altul în cadrul programului de Infrastructură Mare, pentru îmbunătăţirea sistemului de termoficare, draft în valoare de 152.164.389 lei", a declarat, pentru MEDIAFAX, Culiţă Chiş, directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Timişoara.

La rândul său, Direcţia de Mediu a Primăriei Municipiului Timişoara a detaliat modul în care au fost realizate/ finanţate planurile strategice: atât cu ajutorul funcţionarilor, cât şi cu ajutorul consultanţilor plătiţi din bani publici naţionali sau nerambursabili europeni.

Cluj dă un alt exemplu de administraţie pregătită să ia banii Comisiei Europene în exerciţiul 2014 – 2020.

"Serviciul de Dezvoltare Locală şi Regională, Turism Cluj are atribuţii de realizare şi actualizare a strategiilor şi planurilor de dezvoltare, identificare şi elaborare proiecte eligibile, precum şi implementare proiecte. În cadrul acestui serviciu îşi desfăşoară activitatea 10 persoane, certificate în management de proiect, scriere propuneri de finanţare, accesare fonduri, elaborare strategii şi planuri de dezvoltare, fie în urma studiilor universitare sau post universitare, fie în urma cursurilor de perfecţionare. (...) Strategia a fost elaborată în cadrul unui parteneriat finanţat din Fondul Social European. Experţii care au elaborat-o efectiv au făcut parte dintr-o structură care a câştigat licitaţia prin procedura de achiziţii publice. În cadrul Serviciului de Achiziţii Publice îşi desfăşoară activitatea 12 funcţionari care pot beneficia de o majorare salarială de până la 75% din salariu", au comunicat, la solicitarea MEDIAFAX, angajaţii Consiliului Judeţean Cluj.

Consiliul este eligibil pentru mai multe axe, iar în 2016 intenţionează depunerea a cinci proiecte: Modernizarea drumurilor judeţene- 36.995.400 euro, Reabilitarea Castelului Răscruci- 5.000.000 euro, Modernizare/ reabilitare ambulatoriu clinică pediatrică – 3.400.000 euro, Reabilitare hidrotermică a Spitalului clinic de recuperare din Cluj- 7.500.000 euro, Modernizare, reabilitare ambulatoriu integrat din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase- 5.000.000 euro.

"Domeniile principale pentru care se pregătesc dosare de finanţare sunt infrastructura rutieră, de sănătate şi cultură. În măsura în care alte linii de finanţare se vor deschide, Consiliul Judeţean Cluj va iniţia demersurile pentru cererile de finanţare. Capacitatea de absorbţie este, în general, ridicată, dacă nu intervin întârzieri generate de proceduri de achiziţie blocate de procese în instanţă sau de prestatori de contracte care nu mai pot să-şi onoreze obligaţiile contractuale din motive imputabile lor", a transmis Consiliul Judeţean Cluj, printr-o adresă semnată de Alin Tişe, preşedintele unităţii administrativ-teritoriale judeţene.

Nu la fel de bine stau oraşele mici.

Un exemplu în acest sens este Feteşti, din judeţul Ialomiţa, care, cu trei specialişti în strategii şi accesare fonduri nerambursamile şi doi angajaţi la Achiziţii Publice, pentru exerciţiul 2014 – 2020, este eligibil pe mai multe linii de finanţare şi tocmai şi-a încheiat strategia.

"Pentru realizarea strategiei am avut consultant firma SC Advanced SRL. (…) Draft-urile pentru noile proiecte în perioada de programare 2016 – 2020 sunt în curs de realizare în vederea accesării. Domeniile în care dorim să atragem fonduri structurale sunt educaţia, eficienţa energetică, reconversia terenurilor abandonate şi serviciile sociale. Sperăm să fie de 98% din valoarea eligibilă a proiectului capacitatea noastră de absorbţie", a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorin Gafiţoi, primarul municipiului Feteşti.

De altfel, şi în exerciţiul financiar trecut, 2007 – 2013, Primăria Feteşti a implementat cinci proiecte, între care scrierea strategiei de dezvoltare, proiect în valoare de 424.932 lei.

Un municipiu din proximitate, Brăila, are 16 specialişti la Direcţia Strategii, Programe, Proiecte, Dezvoltare, Relaţii Internaţionale (DSPPDRI) şi şapte la Achiziţii Publice. Şase oameni au fost instruiţi pe bani publici, numai anul acesta, pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

"Analiza socio-economică pentru Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Brăila 2014 – 2020 este realizată printr-un grant oferit de Ministerul Fondurilor Europene prin facilitatea Asistenţă Tehnică. Consultantul selectat de Ministerul Fondurilor Europene este SC Euroconsults SA Grecia. (…) Sunt în pregătire în acest moment proiecte pe mai multe programe operaţionale", au comunicat, la solicitarea MEDIAFAX, Viorel Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila, şi Ion Drăgan, secretarul oraşului.

Piatra Neamţ este unul dintre oraşele care nu face excepţie de la regulă: are strategi, dar face strategia cu firme de consultanţă.

"De activitatea de atragere de fonduri nerambursabile, pregătirea şi implementarea de strategii şi proiecte se ocupă Direcţia de Implementare Programe din cadrul Primăriei, care este compusă din 13 persoane (nouă consilieri, patru inspectori). Dintre aceştia, 10 au urmat cursul Manager de proiect, opt au urmat cursul Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune, şase au urmat cursul Evaluator proiecte. În serviciul Achizitii Publice lucrează trei persoane. Pentru realizarea de strategii s-a lucrat cu firme de consultanţă selectate prin procedură de achiziţie publică , cu SC Avensa Consulting SRL Iaşi, TDPPartners Bucureşti). Persoanele implicate în implementarea proiectelor pot beneficia de o majorare de până la 25 de clase de salarizare. Pentru perioada de programare 2014-2020 sunt în curs de pregătire proiecte în valoare totală estimată de 52,73 mil. euro. În principal, acestea vor fi depuse in cadrul POR 2014-2020", a comunicat Mariana Lefter, consilier din cadrul Direcţiei de Implementare Proiecte a Primăriei Municipiului Piatra Neamţ.

Piatra Neamţ are pregătite 13 draft-uri de proiecte, iar strategia este în curs de actualizare şi va fi completată şi după depunerea cererilor de finanţare.

La polul opus se află municipiul Roman, situat în acelaşi judeţ, care are nu mai puţin de şapte strategii şi două planuri de măsuri şi acţiune.

"Strategiile sunt realizate cu SC Avensa Consulting SRL, Regional Consulting SRL, Engineering SRL şi specialiştii primăriei. Planul de acţiune pentru energie durabilă a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei TERRA Mileniul III şi a partenerilor săi, Asociaţia Municipiilor din România şi Reţeaua R20 - Regiuni Pentru Acţiune Climatică din Elveţia în cadrul proiectului “Oraşe Verzi – Regiuni Verzi” co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă. (…) Se intenţionează depunerea a 15 proiecte. În prezent sunt pregătite deja dosarele pentru depunerea primelor şase proiecte ce vor fi depuse în lunile august - septembrie 2016. Capacitatea de absorbţie preconizată este de 100 % ", a comunicat, la solicitarea MEDIAFAX, Dan Laurenţiu Leoreanu, primarul municipiului Roman.

În aceeaşi comunicare se spune că Primăria Municipiului Roman are 12 angajaţi atestaţi în "Managementul Proiectelor", în Serviciul Managementul Proiectelor sunt şase angajaţi, iar la Serviciul Achiziţii Publice sunt cinci angajaţi.

Serviciul "Managementul proiectelor" are două compartimente: "Implementarea proiectelor" şi "Proiecte, programe", în cadrul cărora lucrează şase persoane, pentru accesare de fonduri nerambursabile şi pentru implementarea proiectelor aprobate, toate având cunoştinţe de specialitate în domeniul managementului de proiecte. "În perioada implementării proiectelor aprobate, echipele de proiect sunt formate din cei şase specialişti ai Serviciului "Managementul proiectelor", patru persoane de la Achiziţii publice şi Direcţia tehnică şi o persoană de la Direcţia Economică (Buget - contabilitate) - responsabil financiar. Aceste persoane care lucrează în domeniul proiectelor cu finanţare nu sunt motivate financiar suplimentar pentru accesare de fonduri, ci numai pentru implementarea proiectelor aprobate", se mai precizează în comunicarea formulata pentru MEDIAFAX de Primăria Roman.

Situaţie similară şi la Reşiţa, în judeţul Caraş Severin, unde sunt şapte experţi în accesări fonduri şi cinci în achiziţii, iar strategia pentru exerciţiul 2014 – 2020 este realizată cu Best Tehnology SRL şi Planul de dezvoltare cu Denkstatt Timişoara şi Metroul SA Bucureşti.

Într-o comunicare pentru MEDIAFAX, autoritatea locală spune că Primăria Reşiţa este eligibilă în mai multe programe operaţionale şi că a pregătit deja draft-urile. Util şi realist deopotrivă: "Limita maxima de buget operational a municipiului Reşiţa pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020 este 79,39 milioane euro". Suma respectivă reprezintă capacitatea financiară a unităţii de a susţine proiectele. Practica administrativă demonstrează că orice proiect, cerere de finanţare trebuie să aibă acoperire în previziunea bugetară locală, în cazul efectuării coplăţilor sau al corijării sumelor acordate de Comisia Europeană.

Cu un buget mic, dar şi cu oameni puţini, municipiul Rădăuţi din Suceava a reuşit în exerciţiul trecut să implementeze doar două proiecte din fonduri structurale.

"În cadrul instituţiei avem patru specialişti în scrierea şi implementarea proiectelor, din care trei persoane au cunoştinţe în domeniul accesării fondurilor nerambursabile şi al managementului de proiect, dar nu avem strategi sau specialişti în scrierea de strategii. La realizarea strategiei de dezvoltare 2007 – 2013, am colaborat cu SC European Project Consulting SRL Bucureşti. Strategia 2014 – 2020 este încă în curs de realizare, în acest sens colaborând cu Addvances Strategic Solutions SRL Iaşi. La achiziţii publice, momentan, avem doar o persoană. Pentru accesarea de fonduri, angajaţii nu sunt motivate financiar suplimentar. Deocamdată, strategia nefiind finalizată, nu putem spune pe ce programe suntem eligibili. Totuşi, suntem interesaţi de accesarea fondurilor în educaţie, infrastructură rutieră, sanitară şi socială, eficienţă energetică şi conservarea patrimoniului. Nu sunt însă în lucru draft-uri de proiecte", au comunicat, pentru MEDIAFAX, angajaţii Primăriei Rădăuţi.

Alţii, la fel de săraci s-au asociat în aşa numitele grupuri de acţiune locală (GAL-uri) care construiesc strategiile pe baza finanţărilor guvernamentale sau chiar europene.

Ca în Rădăuţi e în multe localităţi mici din ţară, comune sau oraşe monoindustriale, cu grupuri defavorizate mari, aşadar eligibile pe o serie de programe, dar cu buget care le poate înscrie pe lista administraţiilor falimentare, fiindcă de strategie şi de buget depinde viitorul acestor comunităţi.

La masa fondurilor nerambursabile sunt chemaţi cu toţii, numai că tot bogaţii vor fi aceia care vor mânca. Finanţarea nerambursabilă trebuie motivată prin planuri şi strategii viabile, coerente şi susţinută prin proiecţii bugetare solide.

Finanţarea europeană este, prin urmare, tot după buget.

Bugetul şi proiecţia lui pentru următorii patru ani sunt, în acest caz, singurele care fac diferenţa şi primele semne că discrepanţele socio-economice se vor menţine mari între unităţile administrativ-teritoriale din România.

În exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, României i s-au alocat peste 19 miliarde de euro, dar rata de absorbţie efectivă (sumele rambursate de CE) era, la 31 iulie a.c., de 71,76%, ceea ce înseamnă că România a primit 13.675.842.586 euro din totalul alocat de 19.057.658.140 euro.

Citeşte şi: COMENTARIU: Harta care spune cel mai bine de ce este România aşa cum este şi de ce Brexit nu înseamnă nimic

Citeşte şi: Primele efectele ale Brexitului: Salariile scad în Marea Britanie, iar angajatorii sunt reticenţi

Citeşte şi: Rafinăria Petromidia a intrat în revizie

Citeşte şi: Şase companii au fost selectate pentru a primi ajutoare de stat de 621 mil. lei

Citeşte şi: FOCUS: Preţul corect şi fiscalizarea, secretele unui contract de inchiriere imbatabil

Citeşte şi: Contribuabilii din Bucureşti şi Ilfov pot plăti de luni taxele şi impozitele cu cardul

Citeşte şi: Expert fonduri UE: Cea mai accesată linie pe zona rurală, cea pentru microîntreprinderi cu 2-5 angajaţi. Contribuţia proprie a firmei este de 10%