- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (05.09.2018, 15:19)
- Ionel Dancu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, fără avizul CSAT/ Replica lui Iohannis: Guvernul FORŢEAZĂ limitele Constituţiei. Cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR/ Reacţia lui Teodorovici | DOCUMENT
Executivul a aprobat, în şedinţa de miercuri a Guvernului, prima rectificare bugetară pe anul 2018, fără avizul CSAT, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Palatul Victoria.
Urmărește
8523 afișări
Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, fără avizul CSAT - surse
Potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat pe 3 septembrie de Ministerul Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 8.819,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, creşte de la 26.959,8 milioane lei la 28.066,5 milioane lei, dar, urmare a modificării nivelului PIB estimat pe anul 2018, se menţine, în termeni cash, la nivelul de 2,97% din PIB.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Le-am dat-o în vot! Tu ce faci?
-
Alegeri prezidenţiale 2024, turul I. Rezultate parţiale. Elena Lasconi, 19,17% - Marcel Ciolacu 19,15%. Aproape 2200 de voturi diferenţă. Marja se măreşte / Călin Georgescu, primul cu 22,95%
-
Vasile Bănescu a comentat rezultatul alegerilor: Drumul spre sinucidere naţională e nebănuit de scurt şi aparţine populismului
-
Vîlceanu: PNL trebuie să-şi schimbe conducerea toată şi trebuie să plece de la guvernare imediat
Printre instituţiile care au primit bani în plus la rectificare se numără:
- Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale: +2.296,5 milioane lei
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: +955,9 milioane lei
- Ministerul Finanţelor Publice: +580,7 milioane lei
- Ministerul Afacerilor Interne: +366,3 milioane lei
- Ministerul Sănătăţii: +333,6 milioane lei
- Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: +206,9 milioane lei per sold
- Ministerul Educaţiei Naţionale: +178,1 milioane lei,
- Ministerul Transporturilor: +170,5 milioane lei
- Ministerul Fondurilor Europene: +119,2 milioane lei
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +73,4 milioane lei
- Secretariatul General al Guvernului: +147,8 milioane lei
- Autoritatea Electorală Permanentă: +119,8 milioane lei
- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +149,5 milioane lei
- Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul: + 0,544 milioane lei
- Camera Deputaţilor: + 3,006 milioane lei
Rectificarea bugetară prevede alocări bugetare în minus pentru:
- Ministerul Apelor şi Pădurilor: - 7,56 milioane lei
- Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: - 2,335 milioane lei
- Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: -2.545,4 milioane lei
- Ministerul Afacerilor Externe: -43,4 milioane lei
- Ministerul Energiei: -45,7 milioane lei
- Ministerul Economiei: -15,0 milioane lei
- Senatul României: - 2 milioane lei
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri: - 9,92 milioane lei
- Ministerul Turismului: -17,3 milioane lei
- Serviciul Român de Informaţii: -113,0 milioane lei
- Serviciul de Informaţii Externe: - 2,84 milioane lei
- Serviciul de Pază şi Protecţie: - 15,092 milioane lei
- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -14,207 milioane lei
- Administraţia Prezidenţială: - 11,109 milioane lei
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat pe 3 septembrie că are o variantă diferită a rectificării bugetare, cu alocări suplimentare pentru SIE, SPP şi STS, dar care vor rămâne pe minus la rectificare.
Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Interne vor rămâne cu aceleaşi sume, precum cele prevăzute în rectificarea prezentată la 3 august, conform precizărilor făcute de ministrul Finanţelor, la Antena 3. În plus, la Serviciul Român de Informaţii rămâne tăierea de 113 milioane de lei. De asemenea, la Administraţia Prezidenţială, a rămas diminuarea de peste 11 milioane lei a bugetului, dar ministrul Finanţelor a subliniat că situaţia acestei instituţii „nu face subiectul discuţiilor de mâine, pentru că nu este parte din CSAT”.
„În schimb, la Serviciul de Informaţii Externe, din discuţia cu ordonatorul de credit, acolo este o influenţă pozitivă, de plus 13,7 milioane lei, dar per ansamblu structura rămâne cu un minus de 2,8 milioane de lei. La fel, Serviciul de Pază şi Protecţie are o modificare pozitivă, de plus 7,6 milioane lei, dar pe ansamblu rămâne cu minus de 15 milioane lei. Acest plus este format din 6,6 milioane de lei cheltuieli de capital, ca urmare a unor plăţi efectuate în iulie-august, precum şi ca urmare a unor necesităţi de derulare a unor proiecte cu finanţare europeană pentru pregătirea preşedinţiei (n.red. - Consiliului Uniunii Europene) de anul viitor. Ultima structură, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a fost o influenţă pozitivă de 2 milioane de lei la bunuri şi servicii, în vederea derulării unor achiziţii la fel în vederea preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, dar pe ansamblu structura rămâne cu un minus de 14,1 milioane lei”, a detaliat Eugen Teodorovici, la Antena 3.
Potrivit rectificării bugetare, bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +948,4 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat + 897,1 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +245,9 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +1.200,4 milioane lei, bugetele locale + 5.082,9 milioane lei, iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat, în principal la bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii – 330,9 milioane lei.
veniturile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 948,4 milioane lei. Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: +541,4 milioane lei; Impozit pe venit şi salarii: +314,9 milioane lei; Impozite şi taxe pe proprietate: -100,7 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: -1.727,8 milioane lei, reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2018 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale; Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: +77,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: -1.248,6 milioane lei influenţă generată de eliminarea estimărilor iniţiale privind veniturile obţinute din vânzarea licenţelor 5G de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în anul 2018; Contribuţii de asigurări sociale: +1.222,5 milioane lei; Venituri nefiscale: +2.794,7 milioane lei, influenţă generată în principal de reestimarea veniturilor din dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de stat în urma centralizării sumelor repartizate de către operatorii economici cu capital/patrimoniu deţinut de stat pe baza situaţiilor financiare aferente anului 2017; Venituri din capital: -1.037,4 milioane lei, influenţă generată de eliminarea estimărilor iniţiale privind procedura de vânzare a unei anumite cantităţi de apă grea aflată în rezerva de stat în anul 2018; Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: +147,9 milioane lei.
Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 2.816,4 milioane lei. Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se majorează cu 206,6 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 7,9 milioane lei; Cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu 291,2 milioane lei; Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se diminuează cu 1.618,3 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 1.125,7 milioane lei; Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 856,4 milioane lei în principal pentru pensiile militare de stat, indemnizaţii creştere copil şi alocaţii de stat pentru copii; Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 178,0 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 604,4 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.209,2 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă cresc cu 222,7 milioane lei; Cheltuielile de capital se majorează cu 225,2 milioane lei.
Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, miercuri, că Executivul va adopta rectificarea bugetară, deoarece şi-a îndeplinit obligaţia de a cere CSAT un punct de vedere, ea afirmând că şi-ar fi dorit ca acest proiect să fie rezultatul unui consens între Preşedinţie şi Guvern.
”Rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei. Mi-aş fi ddorit ca acest proiect deosebit de important pentru români să fie rezultatul unui consens între două instituţii importante ale statului - Preşedinţie şi Guvern. Orice situaţie complexă, însă, are cel puţin o soluţie, iar soluţia aleasă de Guvern er să meargă mai departe cu adoptarea rectificării bugetare. Ne-am îndeplinit obligaţia de a cere CSAT un punct de vedere, ne îndeplinim responsabilitatea de a asigura continuitatea în finanţare”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.
Ea a mai spus că a încercat, în ultima perioadă, să-l facă pe preşedintele Iohannis să înţeleagă faptul că rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei.
”Guvernul României nu va accepta ca drepturile românilor la pensii, salarii, sănătate, să fie periclitate de lupta politică. Oamenii au nevoie de investiţii, de medicamente, de pensii şi salarii livrate la timp, fermierii afectaţi de virusul pestei porcine au nevoie de sprijin financiar, iar agricultorii au nevoie la timp de bani din subvenţii pentru a putea începe lucrările”, a conchis Viorica Dăncilă.
Ministrul de Finanţe, despre demersul lui Iohannis privind CCR: Ordonanţa rectificării îşi produce efectele
Teodorovici a declarat, referitor la demersul preşedintelui de a cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR cu privire la bugetul rectificării bugetare, că Ordonanţa îşi produce deja efectele şi "viaţa merge înainte".
"Bineînţeles, domnul preşedinte poate să sesizeze ce doreşte dânsul în baza legii. (...) Nu se întâmplă absolut nimic (n.r.: dacă CCR îi dă dreptate preşedintelui), ordonanţa se publică în Monitorul Oficial, produce efecte, viaţa merge înainte", a spus Eugen Teodorovici, la România TV.
'Fiecare interpretează într-un fel, noi am avut din partea Ministerului Justiţiei, foarte bine făcută argumentarea că nu suntem obligaţi să dăm un aviz. De ieri am avut o discuţie cu ministrul Justiţiei să vedem dacă este temei legal, ce spune legea, care sunt paşii de urmat", a mai spus Teodorovici.Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri,. după ce Executivul a aprobat rectificarea bugetară fără aviz CSAT, că Guvernul forţează limitele Constituţiei şi a cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR în privinţa OUG de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018.
”Ignorând cu bună ştiinţă necesitatea avizului CSAT, Guvernul se situează de unul singur în afara cadrului legal în vigoare. Demersul inexplicabil de a continua cu adoptarea rectificării bugetare în aceste condiţii demonstrează lipsa evidentă a dorinţei de dialog a Guvernului în interesul cetăţenilor (...) Decizia Prim-ministrului de a refuza dialogul instituţional pe o problemă urgentă şi de importanţă deosebită conduce astfel la un blocaj instituţional. Un asemenea comportament nu poate rămâne nesancţionat. Ca atare, în vederea realizării rolului constituţional de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice, Preşedintele României va uza de toate prerogativele pe care Legea fundamentală i le conferă. În acest sens, Preşedintele României solicită public Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a verifica în ce măsură Ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018 îndeplineşte exigenţele constituţionale de adoptare”, se arată într-un comunicat de presă al preşedintelui Klaus Iohannis.
Citește pe alephnews.ro: Cine este Călin Georgescu? Portretul făcut de Reuters pentru candidatul la alegerile din România: „Un critic NATO. Poziție pro-rusă”
Citește pe www.zf.ro: Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Iuliana Pepene, una dintre cele mai frumoase prezentatoare de știri, e iar singură!
PROSPORT.RO
Curs valutar BNR 25 noiembrie 2024. Cât costă 1 euro, după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor
CANCAN.RO
„LEGIONAR” – cel mai căutat cuvânt pe dexonline după primul tur al alegerilor prezidențiale. De ce au votat românii un candidat pro-rus
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe