Ieşirea Greciei din zona euro, un subiect deja public între liderii europeni

Agitaţia post-electorală de la Atena a scos la iveală subiectul odată tabu al ieşirii Greciei din uniunea monetară, ridicând vălul de pe un posibil scenariu din spatele scenei, relatează Bloomberg.

"Dacă Grecia decide să nu rămână în zona euro, nu o putem obliga. Ei vor decide dacă să rămână sau nu în zona euro", a declarat miercuri ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble, la o conferinţă la Bruxelles.

După 386 de miliarde de euro alocate Greciei, Irlandei şi Portugaliei, achiziţii de obligaţiuni guvernamentale de 214 miliarde de euro efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte 1.000 de miliarde de euro împrumutate de instituţie băncilor, plus 17 summit-uri europene pe tema crizei, haosul politic din Grecia împinge Europa într-o nouă fază periculoasă a crizei.

"Lumea asistă la un moment important al istoriei Uniunii Europene, un moment de criză", a declarat preşedintele UE Herman Van Rompuy, prezent la cea de-a 62-a aniversare a declaraţiei lui Robert Schuman, pe atunci ministru de Externe al Franţei, care a lansat integrarea europeană.

Euro s-a depreciat miercuri la 1,2930 dolari pe unitate, marcând un declin de 2,4% în ultimele opt şedinţe.

Spread-ul obligaţiunilor Spaniei pe termen de zece ani faţă de obligaţiunile germane de referinţă a crescut la 4,58 puncte procentuale, de la 4,15 puncte la sfârşitul săptămânii trecute. Spread-ul obligaţiunilor italiene a urcat de la 3,85 puncte la 4,12 puncte.

"Politic vorbind, Grecia este deja în afara zonei euro. Singura întrebare este despre momentul ieşirii şi dezordinea în care va avea loc", a afirmat Nicholas Spiro, director general al firmei Spiro Sovereign Strategy din Londra.

Partidele din Grecia care susţin programul internaţional de salvare, Noua Democraţie (conservator) şi PASOK (socialist) au atras numai o treime din voturile alegătorilor. Liderul partidului Noua Democraţie, cel mai bine plasat, Antonis Samaras, nu a reuşit să formeze o coaliţie guvernamentală şi a cedat sarcina liderului de extremă stânga Alexis Tsipras, al partidului Syriza, de pe locul al doilea.

Tsipras a dat un ultimatum posibililor viitori parteneri, pentru renunţarea la programul de salvare.

Între timp, Evangelos Venizelos, liderul socialiştilor eleni (Pasok), a primit sarcina formării viitorului guvern, în contextul în care preşedintele Carolos Papoulias anticipează un eşec al lui Tsipras.

"Voi accepta mandatul de formare a guvernului şi de continuare a efortului naţional", a declarat Venizelos după o întrevedere lipsită de succes cu Tsipras.

Răspunsul internaţional dă Greciei puţin spaţiu de manevră.

Schaeuble a spus că nerespectarea programului de salvare va provoca incertitudini catastrofale pe pieţele financiare, iar Joerg Asmussen, membru în conducerea BCE, a avertizat că "Grecia trebuie să fie conştientă că nu există o alternativă la măsurile de consolidare, dacă vrea să rămână în zona euro".

Sondajele din Grecia arată că grecii care se opun austerităţii vor să rămână în zona euro, ceea ce pune ţara în faţa unor opţiuni incompatibile.

"Dacă 80% din greci vor să rămână în zona euro, atunci trebuie să sprijine partidele care promovează o politică în acest sens", a declarat ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn.

El a adăugat că în caz contrar, Grecia va rata această oportunitate şi va fi foarte dureros pentru oameni.

Tratatele europene nu includ prevederi legale pentru ieşirea sau excluderea unei ţări din zona euro.

Un studiu al departamentului juridic al BCE a avertizat în decembrie 2009 că excluderea sau ieşirea unui stat din zona euro ar fi atât de dificilă din punct de vedere conceptual, legal şi practic încât probabilitatea este aproape de zero.

În cazul în care negocierile de formare a guvernului din Grecia vor eşua, un nou vot ar putea avea loc luna viitoare, dar fostul ministru german de Finanţe Peer Steinbrueck pune la îndoială că un nou scrutin va produce un guvern funcţional şi cu o susţinere mai mare pentru măsurile de austeritate.