INTERVIU - Ambasadorul Marii Britanii în România: Investitorii britanici reclamă lipsa de predictibilitate legislativă - FOTO

Diplomatul britanic s-a aflat, în perioada 2-4 octombrie, într-o vizită la Cluj-Napoca, prima în teritoriu de la preluarea mandatului. Ambasadorul a inaugurat o investiţie britanică şi a avut o serie de întâlniri cu British Business Group Transylvania, dar şi cu autorităţile locale.

Cu această ocazie, Paul Brummell a acordat un interviu Agenţiei MEDIAFAX, în care a arătat că investitorii britanici sunt interesaţi în special de domeniul IT, apreciind calitatea absolvenţilor de facultăţi.

El consideră că România este atractivă şi datorită poziţionării sale geografice şi a faptului că este ţară membră a UE şi se află aproape de pieţele din Est.

Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii la Bucureşti a menţionat că oamenii de afaceri britanici i-au transmis anumite nemulţumiri, între care lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte domeniul legislativ, în condiţiile în care legile se schimbă des şi foarte repede.

Acesta a mai spus că România este o ţară ”frecvent neînţeleasă în Marea Britanie”, una dintre sarcinile sale ca ambasador fiind creşterea atenţiei faţă de oportunităţile de afaceri şi atracţiile oferite de România.

De asemenea, Paul Brummell a recunoscut că îi place limba română, pe care o consideră foarte frumoasă, dar că gramatica este destul de grea, că citeşte din Eminescu, dar şi câteva ziare în fiecare zi.

Redăm interviul integral acordat MEDIAFAX de către ambasadorul Paul Brummell:

Reporter: Domnule Paul Brummell, ce ştiaţi despre România înainte de a fi numit ambasador al Marii Britanii?

Paul Brummell: Am vizitat România cu mai multe ocazii înainte de a sosi în luna august ca ambasador. Prima dată a fost la începutul anilor '80, când eram elev şi făceam un tur al Europei, şi am petrecut trei nopţi la Oradea, Târgu Mureş şi Iaşi. Apoi am revenit la începutul anilor '90, eram deja diplomat, şi am venit cu o delegaţie de oficiali britanici care lucrau în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, era o vizită organizată în colaborare cu Academia Română. A treia oară am fost la Bucureşti, tot ca diplomat, când se purtau discuţii despre deschiderea unei ambasade a Marii Britanii în Republica Moldova. Deci am văzut dezvoltarea şi înflorirea României la intervale de zece ani şi este minunat să mă aflu aici pentru o perioadă extinsă de timp ca ambasador.

Rep: Aţi învăţat foarte repede limba română. Cum vi se pare?

P. B.: A fost o experienţă foarte bună, am început în noiembrie 2013 la Londra învăţarea limbii române. Este o politică foarte bună a Ministerului de Externe britanic, iniţiată de fostul ministru William Hague, care a spus că este foarte important ca toţi ambasadorii să înveţe şi să vorbească limba ţării unde sunt trimişi la post. Am avut posibilitatea să urmez un curs de aprofundare a limbii române la Iaşi, două luni şi jumătate, înainte de a ajunge la Bucureşti. Limba română este o limbă foarte frumoasă, a cărei gramatică nu este uşoară, dar a fost o experienţă foarte bună.

Rep.: Citiţi în româneşte şi dacă da, ce anume, ziare sau cărţi? Ascultaţi ştiri în limba română la radio sau tv?

P. B.: Fiecare diplomat trebuie să fie atent la ce se întâmplă în ţară. În fiecare zi citesc două sau trei ziare româneşti şi încerc să ascult programele de ştiri şi, de asemenea, să citesc ştirile online. De asemenea, încerc să înţeleg mai mult despre cultura românească, să citesc mai multe producţii culturale. În Iaşi am fost norocos că am învăţat despre poeziile lui Eminescu, am vizitat casa sa natală de la Ipoteşti, şi am încercat să citesc câteva din poeziile sale. Am fost la teatru şi am urmărit piesa ”O noapte furtunoasă” de Caragiale. Limba a fost grea, nu am înţeles sută la sută, dar a fost impresionant pentru mine. Poeziile lui Eminescu sunt foarte frumoase, învăţ mai multe la sugestia diverselor persoane care îmi recomandă şi alţi poeţi. Vorbeam cu un reprezentant al unui ONG din Iaşi care mi-a spus Eminescu e bun, dar să citesc şi din opera lui Lucian Blaga. Sunt deschis la astfel de sugestii.

Rep.: Dacă tot sunteţi un consumator de presă românească, ce părere aveţi despre libertatea presei din România? Aţi primit semnale că ar fi încălcată de autorităţi?

P. B.: Cred că dacă cineva se uită la presa din România observă diversitatea acesteia de păreri, ceea ce este, cu siguranţă, o expresie a libertăţii în toate ziarele şi televiziunile. Este clar că în România, ca şi în alte state ale lumii, este o legătură între marile trusturi şi diferitele curente politice. Dar cred că, în termeni de diversitate, mă bucur de o mare varietate de ziare când le citesc.

Rep.: Dacă vă uitaţi la televiziunile româneşti, cum vi se pare că este reflectată viaţa politică, prin dezbateri sau ştiri?

P. B.: Cred că este o mare varietate de informaţii, cu siguranţă există o lungă dezbatere politică la televizor, dar sunt nou în România şi încerc să iau cât mai multă informaţie cu putinţă.

Rep.: Vizita la Cluj-Napoca a fost prima în teritoriu de la preluarea mandatului de ambasador. De ce aţi ales tocmai Cluj-Napoca?

P. B.: Este adevărat, cred că a fost o alegere evidentă nu numai pentru că municipiul Cluj-Napoca este al doilea din România, ci şi pentru că legăturile sunt puternice cu Marea Britanie, este un zbor direct de şapte ori pe săptămână până la Londra. Avem o Cameră de comerţ româno-britanică, la Bucureşti, dar avem şi un grup de oameni de afaceri britanici în Transilvania, în Cluj-Napoca. Aici sunt mulţi oameni de afaceri britanici, dar şi mulţi britanici care activează în sectorul ONG-urilor. În cursul vizitei de la Cluj-Napoca am deschis o fabrică a firmei ”Neal Brothers”, din domeniul ambalării, care avea deschise unităţi în Craiova şi Ploieşti. De asemenea, am participat şi la aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Centrului de Dezvoltare Managerială, o organizaţie înfiinţată de Departamentul Britanic de Dezvoltare Internaţională şi care are un parteneriat cu un institut din Marea Britanie.

Rep.: De ce credeţi că este importantă Transilvania, în general, municipiul Cluj-Napoca şi judeţul Cluj, în special, pentru investitorii britanici? De ce este atractivă această regiune, spre deosebire de celelalte regiuni ale României?

P. B.: Cred că venind la Cluj-Napoca simţi instant că acesta este un oraş al educaţiei, are universităţi puternice, există o relaţie strânsă între universităţi şi mediul de afaceri. Am avut o întâlnire cu reprezentanţii firmelor britanice din Cluj-Napoca, multe din domeniul IT, şi care mi-au spus că motivul pentru care au înfiinţat afaceri aici a fost calitatea tinerilor, a absolvenţilor, în special din domeniul software, IT.

Rep.: Spre ce domenii se orientează investitorii britanici când vin în România?

P. B.: Domeniul IT este unul puternic, avem câţiva investitori britanici mari în România, care beneficiază de aptitudinile tinerilor români. De asemenea, poziţionarea geografică a României constituie un avantaj, este parte a UE, a pieţei unice, aproape de pieţele din Est.

Rep.: Cum poate ambasadorul Marii Britanii să sprijine oamenii de afaceri să investească în România?

P. B.: Cred că sunt două modalităţi. Una este să lucrez cu Guvernul şi autorităţile române pentru a îmbunăţi condiţiile pentru investitori, de a promova transparenţa, predictibilitatea în mediul de afaceri. A doua sarcină pe care o am este de a creşte atenţia în Marea Britanie legată de oportunităţile oferite de România. România este o ţară care este frecvent neînţeleasă în Marea Britanie, iar atracţiile de aici şi calitatea forţei muncii, creşterea venitului pe cap de locuitor, amplasarea geografică, sunt puţin înţelese, şi cred că toate acestea reprezintă reale oportunităţi de investiţii în România pentru dezvoltatorii şi antreprenorii străini.

Rep.: Dacă aţi avut deja întâlniri cu oameni de afaceri britanici care au afaceri în România, ce v-au spus despre climatul legislativ sau fiscal de aici, ce reproşuri au avut şi ce îmbunătăţiri au solicitat? Au avut plângeri legate de corupţia din România?

P. B.: Cred că dacă vă uitaţi la percepţia Transparency International despre indexul corupţiei, se observă că România a făcut progrese, dar mai sunt multe de făcut. Lucrând cu instituţii cum sunt DNA sau ANI pentru a promova aplicarea legii împotriva corupţiei, cred că sunt instituţii importante, care au un rol pozitiv în România şi cred că direcţie este pozitivă. În Marea Britanie, Legea anti-şpagă clasifică drept crimă orice încercare de miturire a oficialilor, fie aceştia şi ai altor ţări, ceea ce este foarte important pentru noi. Legat de mediul legislativ, toate ţările au legile lor, iar investitorii străini trebuie să se supună acestora şi trebuie să plătească taxele, este parte a afacerilor lor din străinătate. Unele dintre mesajele care vin de la firmele britanice care vor să investească în România sunt legate de predictibilitatea mediului legislativ şi ţin de schimbările dese care vin într-un timp scurt, prin ordonanţe de urgenţe, deci a avea o mai mare predictibilitatea în legătură cu ce va fi în acest an, cu ce va fi anul viitor, ar fi o mare facilitate pentru investitori.

Rep.: Legat de Transilvania, cred că sunteţi la curent şi cu viaţa politică, şi de aceea v-aş întreba cum vedeţi proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc?

P. B.: Cred că fiecare ţară îşi stabileşte structura şi nivelul de descentralizare, în funcţie de ce este bine pentru acea ţară. În Marea Britanie am avut o mare dezbatere, chiar luna trecută, o fascinantă experienţă despre referendumul scoţian. Cred că acest referendum a fost o victorie a democraţiei - 84 la sută dintre alegători şi-au exercitat dreptul de vot, iar rezultatul a fost că scoţienii au votat să rămână în Marea Britanie. Ca diplomat străin, nu aş vrea să prescriu ce soluţie ar fi cea mai bună pentru România sau să se uite spre alte state membre ale UE, unele fiind mai centralizate, altele mai descentralizate. Cel mai important lucru este să se găsească soluţia care merge în România.

Rep.: Cluj-Napoca este oraş candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. În ce măsură credeţi că are şanse, din ceea ce cunoaşteţi despre viaţa culturală a oraşului? Poate Ambasada Marii Britanii şi dumneavoastră, ca ambasador, să sprijiniţi cumva acest demers, prin facilitarea unor legături cu oraşe din Marea Britanie care au deţinut acest titlu - Glasgow, Liverpool - şi care ar putea oferi expertiză?

P. B.: Sunt un fan a proiectului capitalei culturale europene şi cred că a avut un efect pozitiv asupra oraşelor britanice care au deţinut acest titlu - Glasgow şi Liverpool. Şi pentru Sibiu a fost o posibilitate, în 2007, de a dezvolta cultura. Festivalul Internaţional de Teatru se întăreşte pe an ce trece. Cluj-Napoca are deja o serie de avantaje, este un oraş frumos, găzduieşte deja de mulţi ani Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), sunt încântat că este unul dintre cele trei oraşe din România unde funcţionează un birou British Council, deci avem o relaţie bilaterală culturală apropiată. În 2021 competiţia va fi cu alte oraşe româneşti, deci nu pot decât să urez succes tuturor oraşelor candidate şi cel mai bun să câştige. Marea Britanie va colabora în domeniul culturii indiferent ce oraş va obţine titlul de Capitală Culturală Europeană.

Rep.: Luna viitoare vor fi organizate în România alegeri prezidenţiale. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce ar trebui să facă viitorul preşedinte al României pentru dezvoltarea relaţiilor româno - britanice?

P. B.: Relaţiile noastre sunt pozitive şi dezvoltarea lor merge foarte bine. Avem un parteneriat strategic semnat în 2011 şi ai cărui piloni principali sunt cooperarea şi securitatea în zonă, lucruri reafirmate şi de summit-ul din Ţara Galilor de luna trecută, dar şi prosperitatea şi comerţul bilateral. Schimburile comerciale bilaterale s-au ridicat anul trecut la 3,3 miliarde de euro şi cred că scopul firmelor britanice este să facă mai departe afaceri în România, lucru pe care îl încurajăm. Percepţia mea este că aceste relaţii vor continua să se dezvolte şi să înflorească indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale în noiembrie. Avem relaţii apropiate cu toate forţele politice şi cred că în ceea ce priveşte diferenţele dintre platformele politice, pentru România rămâne fundamental parteneriatul cu UE şi NATO şi nu văd diferenţe majore între candidaţi din acest punct de vedere. Şi privesc cu încredere spre o viitoare colaborare cu oricare candidat care va câştiga alegerile.