Isărescu: OUG 50 nu este retroactivă, dar nici în spiritul directivei europene

"Nu neapărat Fondul, Uniunea Europeană a solicitat ca directiva europeană să se aplice cam aşa cum este şi ea nu se aplică creditelor în stop, existente, ori la noi s-a aplicat şi împrumuturile existente decurgând din momentul apariţiei ordonanţei. În derularea acestor credite, dar începând cu momentul aplicării ordonanţei. Nu este retroactivitate, dar nici în spiritul directive europene", a spus Isărescu, în cadrul emisiunii "După 20 de ani", difuzată duminică la Pro TV.

El a precizat că directiva se referă şi la transparenţă, iar din acest punct de vedere OUG 50 este corectă.

Guvernatorul BNR a spus că s-a utilizat un cuvânt "nefericit" atunci când s-a spus că ordonanţa privind creditele populaţiei este retroactivă.

La afirmaţia că nimeni nu mai ia credite în prezent, Isărescu a spus că "nu este chiar aşa". "Şi atunci trebuie să o aplicăm şi la stocul de credite spuneţi dumneavoastră?", a continuat şeful băncii centrale.

Isărescu a reiterat că băncile s-au dovedit a fi stabile în timpul crizei şi a spus că prin implementarea OUG 50 există riscul "slăbirii" acestui sector.

"Nicăieri în lume băncile nu sunt acum iubite, nici în Europa, şi există această tendinţă să fie taxate suplimentar, să plătească, deci reacţia de la noi nu este atipică aş spune. Dar există riscul ca dacă vrem neapărat să penalizăm băncile să introducem nişte costuri suplimentare pe care oricum nu le aveau în calcul în momentul în care au acordat creditele, care s-au dat cu unele excese, trebuie recunoscut, să slăbim acest sector şi cu alte cuvinte, să ne dăm un pumn în plex", a spus Isărescu.

La comentariul reporterului că băncile nu pierd, Isărescu a replicat: "Dar vreţi neapărat să piardă? Asta este întrebarea".

El a explicat că în cazul în care băncile vor înregistra pierderi atunci îşi vor eroda capitalul, se va ajunge la o reducere a încrederii în sistemul bancar şi se va descuraja creditarea.

"Eu cred că noi nu dorim neapărat să avem o criză bancară în România numai de dragul să vedem cât de mult suportă băncile din aceste costuri. (...) Creditarea nu a crescut, nu şi-a revenit, dar nu avem încă o tendinţă negativă. Putem să avem o scădere a creditării care va antrena o întârziere a revenirii, a redresării şi, în consecinţă, chiar o îngreunare a situaţiei bugetului de stat", a explicat guvernatorul băncii centrale.

Totodată, Isărescu a spus că BNR îşi menţine punctul de vedere că în timpul crizei băncile au majorat dobânzile şi nu au ajutat economia.

"Eu spun că aici e vorba de nuanţe, extrem de importante, şi soluţia va fi în discutarea fără element emoţional puternic. Este adevărat că problema este emoţională. Discutarea pe baze tehnice, luând în considerare şi experienţa altor ţări, a textului ordonanţei şi directivei UE", a continuat guvernatorul BNR.

El a spus că intervenţia în activitatea băncilor nu poate fi făcută de oricine.

"Protecţia consumatorilor poate să ne sesizeze, dar intervenţia, a închide o bancă sau a închide activitatea de creditare într-o bancă nu este o chestiune de joacă. Doar au trecut mai mult de 10 ani de când s-au închis câteva bănci în România. Credeţi că este chiar aşa o chestiune simplă, să închizi o bancă? În momentul în care i-ai închis activitatea de creditare ai închis-o practic, pentru că scopul activităţii bancare este creditarea. Deci, ca să nu vorbesc mult, nu cred că trebuie să înlocuim un exces, al băncilor, cu un alt exces pentru că ne periclităm chiar situaţia noastră, situaţia redresării economice, şi atunci textul ordonanţei trebuie apropiat foarte mult de textul directivei", a continuat Isărescu.

Întrebat de ce băncile nu reduc dobânzile, ci le majorează, oficialul BNR a spus că "aceasta este o altă chestiune, care nu este legată de OUG 50 sau este legată în foarte mică măsură de aceasta".

"Cel mult (băncile - n.r.) vor avea tentaţia ca, pierzând unele comisioane, să le introducă în dobânzi, dar nu va dura mult", a spus Isărescu.

El a arătat că majorarea dobânzilor este legată mai mult de maniera în care băncile au perceput şi percep riscul, în care se finanţează de la băncile mamă sau pe plan extern, precum şi de "o generozitate excesivă" în ceea ce priveşte dobânzile pe care le plătesc deponenţilor.