Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF: De unde se pot elibera două miliarde de euro pentru consum?

Problema este ca ajustarea pe care a anunţat-o FMI să nu fie urmată de o alta la fel de curând, aşa cum ne-a obişnuit instituţia de la Washington din 2009 încoace, când a estimat iniţial creştere pentru ca PIB-ul să se prăbuşească în realitate.

Prea devreme a venit această ajustare, semnificativă ca valoare, pentru a nu fi pusă sub semnul întrebării şi această valoare de 1%. Ca urmare, la ce se poate aştepta businessul pentru lunile următoare? Care vor fi practic parametrii care vor conta pentru a evalua în primele luni cum va arăta tot anul 2012?

Omul de afaceri Ion Ţiriac a declarat ieri că dacă 2012 va fi la fel ca 2011, atunci va fi foarte mulţumit, şi se aşteaptă ca primele date mai bune să apară spre sfârşitul acestui an. Practic, de ce nu se poate desprinde România de la podeaua la care a fost trimisă de criză?

Pentru că nu are benzină. Chiar benzină, la propriu, pentru că a devenit cu 80% mai scumpă în trei ani de criză, dar şi la figurat, adică finanţare, pentru că băncile au oprit creditarea, iar banii sunt în continuare scumpi, chiar împrumutaţi pe 30 de ani. Şi cum poţi să creşti fără benzină şi fără bani?

Dacă s-ar face o paralelă cu ultima recesiune pe care a traversat-o România în perioada 1997-2000, anii de cădere 1997, 1998 şi 1999 - care ar trebui să fie echivalenţi acum cu anii 2009, 2010 şi 2011 - au fost urmaţi de o revenire a economiei dată de reducerea impozitelor.

Scăderea impozitului pe profit de la 38% la 25% şi reducerea la zero a impozitului pe profit pentru exportatori în 2000 urmată de o majorare treptată în următorii ani au fost motorul pentru relansare, iar perioada 2000-2004 a fost o perioadă de creştere bazată pe exporturi şi producţie. După 2004, centrul de greutate s-a mutat pe consum.

România şi-a permis scăderea taxelor în 2000 pentru că avea o datorie publică de 14% din PIB.

Ce se întâmplă însă în 2012, când datoria publică este 38%, iar analiştii spun că la 40% din PIB pragul limită este atins? Nu mai există spaţiu fiscal de relansare prin scăderi de taxe. Acum se vede cât de costistor este împrumutul luat la începutul anului 2009.

Deşi România nu avea o datorie mare raportată la PIB când a lovit furtuna Lehman Brothers, a trebuit să şi-o dubleze în circumstanţe nici acum elucidate pe deplin, având ca motiv numai supraexpunerea băncilor la credite în euro pe termen scurt din străinătate.

Şi Ungaria, şi Grecia, şi Irlanda şi Portugalia, care a trebuit toate să se împrumute de urgenţă de la FMI, aveau o datorie publică masivă atunci când au făcut-o. Statul s-a împrumutat pentru că nu reuşea să-şi mai plătească datoria.

Împrumutul de 20 de miliarde de euro apasă acum de fapt relansarea economică a României, pentru că din cauza lui nu-şi poate permite Guvernul scăderile de taxe pe care şi-a le-a permis pentru relansare în 2000.

Citeşte mai departe pe www.zf.ro