Serial MEDIAFAX #10ani #CrizaEconomică2008 - Primele semne. Începutul crizei economice din 2008

În aceeaşi zi, Banca Centrală Europeană a inundat pieţele cu 95 de miliarde de euro (131 de miliarde de dolari), fiind atunci a doua cea mai mare injecţie de după cea de 96 de miliarde de euro din 12 septembrie 2001. Acela a fost doar începutul infuziilor de capital făcute de BCE pentru a calma pieţele şi a salva băncile europene. Atunci, preşedintele BCE era francezul Jean-Claude Trichet, al cărui mandat s-a întins între noiembrie 2003 şi octombrie 2011, fiind al doilea preşedinte al instituţiei.

Între 1998 şi 2006, preţul pentru locuinţele obişnuite din America a crescut cu 126%, ceea ce le-a dat încredere băncilor să propună noi produse pe acest segment. Printre acestea s-au aflat şi creditele subprime, acordate oamenilor care în mod normal nu îndeplineau condiţiile pentru un credit. Pe scurt, aceste credite nu îndeplineau standardele americane de creditare (640, scor FICO), astfel că aveau costuri ridicate, iar, la un moment dat, mulţi dintre cei care le-au accesat nu au reuşit să le mai achite. Valoarea pieţei creditelor subprime ajunsese, în martie 2007, la 13.000 de miliarde de dolari, iar problema era că, având la bază aceste credite, s-au dezvoltat produse sofisticate pentru marii investitori, produse intens tranzacţionate în 2005-2008. În plus, fără legătură directă, dar cu impact asupra puterii de cumpărare, între 2004 şi până la începutul anului 2008, preţurile alimentelor şi ale petrolului au crescut accelerat, ducând chiar la revoluţii în unele ţări mai puţin dezvoltate.

Cu probleme cauzate de creditele subprime s-au confruntat şi Fannie Mae (Federal National Mortgage Association, FNMA) şi Freddie Mac (Federal Home Loan Mortgage Corporation, FHLMC), cele mai mari două instituţii de finanţare a creditelor ipotecare din SUA. Fannie Mae a fost înfiinţată în 1938, de guvernul american, ca răspuns la criza de la începutul anilor `30 şi pentru a susţine dezvoltarea pieţei locuinţelor din SUA, iar Freddie Mac în 1970, pentru dezvoltarea pieţei secundare a locuinţelor, dar ambele au fost listate ulterior.

Cele două deţineau aproximativ jumătate din piaţa creditelor ipotecare (5.000 de miliarde de dolari), în 2007, an când au început să aibă pierderi semnificative din cauza creditelor subprime. Au primit primul împrumut din partea guvernului american la 19 martie 2008, în valoare de 200 de miliarde de dolari, iar până la începutul lunii septembrie 2008 a devenit clar pentru investitori că cele două au probleme serioase, în august 2008, acţiunile lor devalorizându-se cu 90% faţă de anul precedent. Pentru a le salva, statul le-a luat în administrare la 7 septembrie 2008 şi le-a delistat în 2010. Între noiembrie 2008 şi martie 2012, Trezoreria americană a mai cumpărat alte active în valoare de 187 de miliarde de dolari la cele două, pentru a se sigura că acestea îşi continuă operaţiunile, iar sprijinul a continuat în perioada următoare.

De altfel, guvernatorul Fed din acea perioadă, Ben Bernanke, care a condus instituţia pe parcursul a două mandate (februarie 2006 - ianuarie 2014), a ales să tipărească bani şi să cumpere active ale instituţiilor cu probleme pentru a soluţiona criza financiară. Aceeaşi strategie au aplicat BCE şi unele mari guverne.

În plus, setea de lichiditate deja lovea puternic în Europa. În septembrie 2007, banca britanică Northern Rock, înfiinţată în 1850, s-a confruntat cu masive retrageri de bani, din cauza neîncrederii deponenţilor că-şi poate continua activitatea. În februarie 2008, aceasta a fost considerată naţionalizată, deşi, tehnic, nu a fost făcut acest anunţ, în condiţiile în care valoarea totală a datoriilor acesteia la Banca Angliei se ridica la 55 de miliarde de lire sterline. În plus, avea o contribuţie la datoria naţională de aproximativ 100 de miliarde de lire sterline, dintr-un total de 537 de miliarde de lire sterline, ceea ce însemna 45% din PIB, peste normele de 40%. Până la urmă, după alte infuzii de capital şi restructurări, aceasta a dispărut în octombrie 2012.

În martie 2008, JP Morgan a acceptat să cumpere Bear Stearns, care era pe punctul de a se prăbuşi din cauza expunerii la investiţiile subprime, la un preţ pe acţiune de 10 dolari, cu 90% mai mic decât la începutul anului 2007.

În octombrie 2008, SUA semnează documentul prin care recunoaşte că se va implica pentru a da bani pentru salvarea sistemului său financiar. Cu toate acestea, în perioada 2008-2011, peste 300 de bănci din America au fost închise. De asemenea, Guvernul britanic a început să ia măsuri pentru a-şi salva sistemul bancar.

În noiembrie 2008, Fondul Monetar Internaţional începe să aprobe finanţări pentru a stabiliza mai multe ţări, printre care Ucraina şi Islanda.

În plus, de la finalul anului 2008, băncile centrale din întreaga lume au început să reducă nivelul dobânzii-cheie, sperând că astfel vor putea fi acordate mai uşor credite, către populaţie sau între instituţiile financiare.

În martie 2009, pieţele financiare au ajuns la cel mai redus nivel, iar băncile centrale din întreaga lume trec la reduceri importante ale dobânzii de politică monetară, care au ajuns şi în teitoriu negativ, dar şi la cumpărarea masivă de active.

În iunie 2009, OECD recunoştea că economia mondială este la cel mai redus nivel de după al Doilea Război Mondial.

În acest context, a fost ales preşedinte al SUA Barack Obama şi a fost publicat documentul care pune bazele Bitcoin, ambele evenimente întâmplându-se în noiembrie 2008.

În România, premierul Călin Popescu Tăriceanu (mandat decembrie 2004 - decembrie 2008) susţinea, chiar în septembrie 2008, că ţara noastră nu va fi atinsă de criza din SUA, pentru că economia duduie şi că situaţia din SUA este o oportunitate pentru români de a cumpăra locuinţe ieftine în America, deşi inflaţia creştea în ritm accelerat. Într-adevăr, PIB-ul României a crescut cu 8,5% în 2008, dar a scăzut cu 7,1% în anul următor. În plus, Tăriceanu a decis majorarea salariilor din sistemul public şi a pensiilor, pentru a câştiga capital electoral, în vederea alegerilor din noiembrie 2008, în ciuda avertismentelor lansate de economişti care susţineau că România nu are resurse pentru a le susţine, creşterea economică bazându-se prea mult pe consum.

Iar Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, într-un interviu pentru MEDIAFAX din 8 septembrie 2008, că riscul unei „aterizări dure” a economiei României este limitat, iar avansul economic se va apropia în următorii ani de potenţialul evaluat de banca centrală la circa 6% pe an. Acesta considera că avansul ar putea să fie mai scăzut însă, în condiţiile slăbirii activităţii economice mondiale, mai ales în statele UE. În primul semestru al anului 2008, România a înregistrat o creştere a PIB de 8,8%, în timp ce în trimestrul doi aceasta a fost de 9,3%.

Potrivit guvernatorului BNR, în 2008, regimul valutar bazat pe curs flexibil, care a permis pieţei să corecteze supraaprecierea leului, majorarea dobânzii de politică monetară şi măsurile prudenţiale adoptate de banca centrală cu privire la creditele pentru persoane fizice au limitat semnificativ riscul unei „aterizări dure” a economiei româneşti, chiar dacă acesta încă este prezent. În ceea ce priveşte opiniile conform cărora agenţiile de evaluare financiară ar putea retrograda ratingul României, guvernatorul a arătat că, deşi nu crede într-un astfel de scenariu, al diminuării calificativului la o clasă sub „investment grade”, principalul factor de risc rămâne deficitul de cont curent. Oficialului BNR mai considera atunci că, la finele anului 2008, deficitul extern va fi limitat la cifra din 2007, de 14% din PIB, şi nu va ajunge la nivelul preconizat de unii analişti, de 15-16% din PIB.

În schimb, la începul lunii octombrie 2008, BNR a retras masiv bani din piaţă pentru a opri deprecierea leului. Totul a început într-o zi de luni, 29 septembrie 2008, când euro s-a apreciat la 4,6494 lei de la 4,6392 lei vineri, 23 septembrie. Au urmat trei săptămâni în care banca centrală a României a făcut tot ce a putut, în special a retras lei de pe piaţă, astfel încât cursul de schimb leu-euro să nu se stabilizeze la 5 lei, în timp ce toate celelalte monede din regiune înregistrau deprecieri semnificative. A reuşit, iar spre finalul anului 2008, acest curs era de 4,1-4,2 lei, dar a crescut accelerat în 2009, în condiţiile în care pieţele financiare globale s-au prăbuşit la minime istorice, în prima parte a acelui an.

În plus, pentru a se lupta cu inflaţia, BNR începuse din noiembrie 2007 majorarea ratei dobânzii de politică monetară, la 7,5% faţă de 7% cât o stabilise în iunie 2007. Au urmat, succesiv, majorări de câte 0,25-0,50 de puncte procentuale până în august 2008, la 10,25%. A revenit la o tendinţă de scădere în februarie 2009, la 10%, odată cu restul pieţelor globale.

De asemenea, în toamna anului 2008, Banca Transilvania (BT), cu sediul la Cluj-Napoca, a fost la un pas de faliment, fiind salvată in extremis de intervenţia guvernatorului Isărescu şi de o finanţare de 100 de milioane de euro (400 milioane de lei) acordată de urgenţă de BNR. BT era atunci a şaptea bancă din sistem, cu o cotă de piaţă de 5,4%, şi era considerată bancă sistemică, urmare a expunerilor pe care le avea (în 2018, BT a devenit liderul sistemului bancar local, cu o cotă de piaţă de peste 16%, la o valoare a pieţei mult mai ridicate, ca urmare a preluării a două bănci afectate de criză, Volksbank în 2015 şi Bancpost în 2017).

În schimb, câţiva mari investitori au avut grijă să-şi lichideze la timp investiţiile, astfel încât să aibă suficient cash în caz de criză economică. De exemplu, în august 2007, israelienii de la Global Trade Center au vândut America House, imobil de birouri amplasat în Piaţa Victoriei, pentru o sumă record, de 120 de milioane de euro - tranzacţie a cărei valoare a fost depăşită abia în 2018. În aceeaşi lună, august 2007, Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile Rompetrol Holding, din care deţinea 80%, companiei petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan - o tranzacţie de 1,6 miliarde de dolari.

În fine, deşi pe piaţa imobiliară se anunţa lunar câte un proiect de aproape 1 miliard de euro şi preţurile locuinţelor din Bucureşti erau comparabile cu cele de la Paris sau Londra, în februarie 2008, Ionuţ Dumitrescu a vândut Eurisko, cea mai mare companie de consultanţă imobiliară din România, ca cifră de afaceri, în acei ani, către gigantul american CB Richard Ellis (CBRE) pentru 35 de milioane de dolari (24 de milioane de euro). Cifra de afaceri a Eurisko din 2007 a fost de 14,3 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent, iar compania este şi în prezent printre liderii pieţei imobiliare din România.

Alte articole despre criza economică din 2008 vor apărea în perioada următoare.

Mai jos sunt câteva declaraţii şi articole care au făcut istorie de la criza financiară până în prezent, privite retrospectiv:

Lehman Brothers va solicita falimentul, https://www.mediafax.ro/economic/lehman-brothers-va-solicita-falimentul-3184019

Tăriceanu: Sistemul financiar românesc nu va fi influenţat de problemele din SUA, https://www.mediafax.ro/economic/tariceanu-sistemul-financiar-romanesc-nu-va-fi-influentat-de-problemele-din-sua-3185074

Tăriceanu: Criza financiară din SUA ar putea permite românilor să cumpere în America imobile ieftine, https://www.mediafax.ro/economic/tariceanu-criza-financiara-din-sua-ar-putea-permite-romanilor-sa-cumpere-in-america-imobile-ieftine-3191649

Tăriceanu: Inflaţia poate depăşi anul viitor 10%, https://www.mediafax.ro/economic/tariceanu-inflatia-poate-depasi-anul-viitor-10-3372378

Guvernul a acceptat majorarea pensiilor de la 1 octombrie, https://www.mediafax.ro/politic/guvernul-a-acceptat-majorarea-pensiilor-de-la-1-octombrie-3189165

Isărescu: Riscul unei „aterizări dure” este limitat, creşterea economică se va apropia de 6% pe an: http://www.news.mediafax.biz/news_archive/details.aspx?id=143415&search=