Sterling: Statul român şi-a anulat singur dreptul de împărţire a producţiei

Birrell a răspuns că nu Sterling a redactat documentul şi că rezervele probabile din perimetrele din Marea Neagră sunt de 7,6 miliarde metri cubi de gaze naturale, iar compania canadiană nu a găsit ţiţei. Iancu l-a întrebat cum explică faptul că în nota de fundamentare apare cifra de 2,2 miliarde metri cubi de gaze.

"Nota a fost redactată înainte de a se săpa sonda din structura Ana, adică 2007. Cifra de 2,2 miliarde metri cubi de gaze este posibil să se refere la perimetrul Doina 1, care a fost săpată înainte de sonda Ana. Vă putem pune raportul de audit, unde sunt descrise toate descoperirile pe care le-am făcut, dacă doriţi", a răsuns Birrell.

Faza de dezvoltare a perimetrelor ar presupune costuri de peste 450 milioane de dolari, potrivit lui Birrell. El a adăugat, răspunzându-i lui Iancu, că dacă Romgaz ar fi interesat să colaboreze cu Sterling, nu l-ar deranja.

"Romgaz are un parteneriat cu Aurelian, care e mai mică decât Sterling, şi cooperarea lor merge bine. Nu ne-ar deranja o cooperare cu Romgaz, am fi fericiţi să discutăm cu ei, dar niciodată nu a fost la latitudinea nostră să fim parteneri cu Romgaz în cele două perimtre din Marea Negră, ci a Guvernului", a spus Birrell.

Romgaz este implicat în activităţi petroliere comune cu firma Aurelian Oil and Gas, atât în România, cât şi în străinătate.

Birrell a afirmat că, înaintea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, Ucraina a săpat sonde în perimetrul Pelican, care acum este concesionat Sterling, şi a găsit ţiţei, dar, în urma deciziei de la Haga din luna februarie, care a acordat României un teritoriu de circa 10.000  kilometri pătraţi din platorul continental al Mării Negre, acea zonă a revenit României. Astfel, ţiţeiul găsit de Ucraina s-ar afla acum în teritoriul românesc, într-unul din cele două perimetre concesionate de Sterling.

România şi Ucraina şi-au disputat timp de mai mulţi ani un teritoriu din platoul continental al Mării Negre unde diverse evaluări indică posibilitatea existenţei unor importante rezerve de petrol şi gaze naturale.

Birrell a adăugat că în 2004 Guvernul a înlocuit legea petrolului, care a confirmat existenţa sistemului de redevenţe, iar în 2006, când Sterling a devenit proprietarul 100% al perimetrelor din Marea Neagră, respectiv Midia şi Pelican, ANRM a confirmat capabilitatea tehnică şi financiară a Sterling. În 2007 a fost semnat actul adiţional 11 la contractul iniţail din 1992.

În decembrie 2007 Sterling a descoperit gaze în zăcământul Ana, Sterling având toate autorizaţiile cerute de legislaţia românească. În 2008 Sterling a mai săpat câteva sonde, având, de asemenea, toate autorizaţiile necesare, potrivit lui Birrell.

În noiembrie 2008, Guvernul a aprobat actul adiţional 11, iar documentul a fost avizat de toate ministerele care l-au semnat. Unul dintre motivele emiterii actului adiţional 11 a fost necesitatea alinierii prevederilor acordului petrolier la legislaţia românească şi europeană în domeniu.

Birrell a adăugat că Sterling a mai angajat personal pentru lucrările efectuate în perimetrele pe care le are în concesiune în Marea Neagră, Midia şi Pelican.

Mai mulţi politicieni au acuzat compania canadiană, de la începutul lunii februarie, că a prejudiciat statul român prin transformarea acordului petrolier din 1997 dintr-unul de explorare şi împărţire a producţiei într-unul de plata a unor redevenţe.

Preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu, a declarat, săptămâna trecută, că fosta conducere a instituţiei a furnizat date false privind rezervele de hidrocarburi din cele două perimetre din Marea Neagră concesionate de Sterling Resources, cantităţile estimate fiind mult mai mici decât anticipează chiar compania canadiană.