COMENTARIU Lelia Munteanu: "Şi Titanicu-a fost mare/ Şi s-a scufundat, măi, Doamne"

Cum cine-i Sorin Necunoscutu? Un manelist notoriu. I-auzi cum a potrivit-o: „Duşmanii n-are valoare/ Cât le-ar fi neamu de tare/ Le-am arătat, frăţioare/ Că-i scufund ca pă vapoare..." (Auzi acordionu, cum o dă din Mi în Re; i-auzi ţambalu cum o dă la-ntors!).

Azi punem pe noi ce-avem mai bun (treningu ăla de firmă) şi ne plimbăm printre smardoi, printre băieţii adevăraţi care au trecut prin clipe grele, dar au revenit în forţă şi-acu se sparg în figuri.

N-o frigem printre borfaşi şi bagabonţi, printre distruşi, pastilaţi şi cocliţi. Ne ducem în hai laif, unde Mercedesu cu coviltir hard top stă-n faţa la cort, că-i castelu încă la roşu, acolo unde circulă cashu de parai ca lanţu Sfântului Anton, unde dacă nu eşti valabil te fac alţii cât ai zice „Guţă". Că, vorba lui, „niciodată nu-mi ţin banii/ unde-i caută duşmanii/ eu ţin banii în garaj/ şi duşmanii-n portbagaj". Acolo unde, dacă n-ai sânge-n tine, ţi-o cauţi cum caută mortu crucea: „Că am fost pă croazieră/ ca să-mi iau mitralieră/ Şi-am vorbit cu-n rus şi eu/ Să-mi aducă un agheu".

Eşti fraier – te mişti toată viaţa înremix, ca un lamberţ pansat. Eşti bazat – ai valoare, eşti cel mai number one. Dai clasă, curentezi, rupi tot, stai ca împăratu la Dana Zero, cu condiţia să rămâi pe val. Altfel, „şi Titanicu-a fost mare/ şi s-a scufundat, măi, Doamne"...

Vă îmbârlig să mergem unde băieţii valabili ştiu cum se face şi cum se sparge banu. Unde şmecherii ştiu ce-i un chef şi cu ce se lasă. (Cu scuze de la poliţie, logic, după ce se roagă de tine până dimineaţa să eliberezi carosabilu, sau măcar să-l cureţi de tuburi de cartuşe, sau măcar să laşi Salvarea să treacă).

Vă duc, frăţiorilor mei, unde cocoşu cântă respectuos pe la prânz, ca să nu facă deranj.Vă duc într-o zi, ca să vă cunoaşteţi patria, acolo unde nu se-amestecă sângele, că iese malastroc, pentru asta sar săbiile din teacă, iar tu bagi uischi cu redbul şi-l chemi pe Vali Vijelie să-ţi cânte „O iubire imposibilă" sau „Inimă săgetătoare", după cum stau lovelele pe tine.

Nu se poate s-o-ncheiem (că mai avem şi treabă) decât c-o dedicaţie specială pentru toate domnişoarele fugite de-acasă (de la Loft): „Eşti frumoasă, ai talent şi mare lipici/ Da' io nu te bag în seamă, ca să te oftici".