COMENTARIU Marius Oprea. Cîţu a intrat dintr-o beţie într-alta: cea a puterii

Conştiinţa nu le dă acestor persoane niciun prilej de nesomn. Cei ce mint în legătură cu propriul trecut, o fac să-şi ascundă vinovăţia, de care măcar sînt conştienţi. Cei ce se mint şi pe sine în legătură cu acest trecut sînt, însă, mult mai periculoşi: pentru ei nu există norme morale şi sînt capabili de orice. ”Dosarul” Cîţu îl încadrează pe premier între cei din urmă.

Florin Viorel Cîţu a băut/s-a drogat şi a condus un autovehicul în Iowa, Statele Unite, acum 21 de ani. A fost prins de poliţie şi condamnat la 2 zile de închisoare. Nu e lămurit încă dacă a stat sau nu şi după gratii, ori amenda substanţială, de 1.200 de dolari, a acoperit cauţiunea pentru asta. Oricum, contează mai puţin. Din cîte se înţelege din dosarul său ”american”, fapta şi pedeapsa sînt chiar la limita dintre contravenţional şi penal, ea există încă în cazierul american al lui Cîţu. După legea americană, n-ar putea fi premier. După legea românească, da.

Cam la asta se rezumă faptele în sine. Pînă aici, nimic spectaculos. Dar problema în sine e alta: cum a ascuns Cîţu, atîţia ani, acest ”mărunţiş” incomod, din trecutul său? Mai sînt şi alte fapte cu care nu se poate mîndri? De pildă, de ce tocmai Universitatea de Stat din Iowa a depus plîngerea pe numele său, la tribunalul unde a fost judecat şi a primit pedeapsa? ”Obişnuia” mai des masterandul să comită asemenea ”felonii”? Sînt întrebări la care numai Cîţu ar putea răspunde, dar nu are de gînd să o facă, după cum n-a avut de gînd, vreodată, să spună el singur că a fost condamnat în America.

Cei ce l-au dat în vileag sînt colegii săi ”#rezişti” de la guvernare, pe un site (www.legalizam.ro), al cărui promotor, Cristian Dincă, susţine între altele legalizarea consumului de marijuana. Dincă spune că a primit informaţia din zone ale liberalilor, care se opun ascensiunii lui Florin Cîţu şi, pentru că o consideră de interes public, a ales să o difuzeze. Orban neagă că ar fi ştiut aşa ceva. Ceilaţi, rivalii săi din partid, spun că preşedintele liberal ştia, de cel puţin două luni (înseamnă că de pe atunci ştiau şi ei – şi au tăcut). Mulţi dintre partizanii lui Cîţu îl apără, arătînd cît de ”om” supus greşelii e premierul şi că, în fond, el nu e pus acolo ”nici să fie patriarh, nici stareţ de mînăstire”. Şi altele. Acolo, la liberali, unde furtuna e în toi, s-a mai adăugat un nor – cel al alcoolului, în care plutea Cîţu acum două decenii.

Cam aşa arată faptele – în plus, zvonul potrivit căruia premierul ar fi fost convocat la Cotroceni, să dea explicaţii. Mă îndoiesc. Dacă e să fie aşa, le-a dat deja, telefonic, şi nici el, nici preşedintele n-au de gînd să facă publică discuţia. Explicaţiile publice echivalează cu o demisie ”la cerere” şi nu e cazul. Iohannis a pierdul însă ”lesa” cu care-l ţinea din scurt pe Cîţu, acest secret al său, care nu e cine ştie ce faptă îngrozitoare, decît prin aceea că a ţinut-o ascunsă, că a minţit prin omisiune. A minţit. E, deci, un prim ministru mincinos. Ceea ce se vede zilnic, cu ochiul liber.

Dar a minţit şi preşedintele, care ne-a băgat pe gît un prim-ministru mincinos. Mint şi liberalii, atît dintr-o tabără, cît şi dintr-alta, care, iată, iese acum la iveală că ştiau toţi, de cel puţin două luni, de condamnarea în America. Numai Cîţu, săracul, credea că mai ştie doar el.

Sîntem păcătoşi cu toţii şi niciunul nu poate ridica piatra, este adevărat. Cum să dai în Cîţu? Şi aşa, imaginea lui, care invocă un cîine veşnic ud, inspiră milă. E cazul să lăsăm însă mila deoparte – pentru că Florin Cîţu ne-a arătat de ce anume e capabil. Nu are niciun strop de empatie, îl doare-n cot de restul lumii. Că sînt oameni care n-au o pîine de pus pe masă, decît cu imense sacrificii, nu-i pasă, el nu mănîncă pîine. Dar nici că s-au scumpit curentul, gazul, electricitatea, toate ale gurii, în vreme ce el ni-i dă ca exemplu pe cei 1% dintre români cu salarii de peste 3.000 de euro pe lună? Că ne minte, spunînd cît de bine o ducem, pentru că a crescut economia?

Aceste minciuni, multiplicate la nesfîrşit, zilnic, sînt motivele pentru care nu mai poate fi prim ministru. Nu numai că a minţit, omiţînd faptul că a fost condamnat în SUA, inclusiv cînd a completat dosarul ORNISS – o faptă penală, cel puţin, dar care nu va avea urmări. Serviciile secrete, în slujba preşedintelui, îi sînt complice şi susţinătoare ale ascensiunii sale, aşa că nu i se va retrage nici măcar autorizarea de a avea acces la documente secrete.

Problema lui Cîţu e că minte, chiar şi cînd le promite liberalilor marea cu sarea, pentru că vrea să-i conducă. Şi va minţi în continuare, beat de putere, la volanul partidului.