Ion Cristoiu: Refuzînd revenirea la Binomul SRI - DNA, Klaus Iohannis a exprimat la nivel de preşedinţie poziţia consecventă a lui Eduard Hellvig

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că fermitatea cu care preşedintele Iohannis a respins orice întoarcere la Binomul SRI-DNA nu este expresia preocupării sale pentru respectarea drepturilor omului, ci exprimă poziţia neclintită a noii conduceri a SRI în privinţa implicării ofiţerilor în procesul penal. Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Conferinţa de presă de miercuri, 7 octombrie 2020, de la Cotroceni ar rămîne în istoria celor două mandate ale lui Klaus Iohannis ca o pierdere de timp şi de vorbe de la un capăt la altul dacă n-ar fi existat un moment mai aparte. Acesta a fost constituit dintr-o întrebare pusă de un jurnalist, şi nu de unul de rînd, ci tocmai de şeful unui site, G4Media, şi răspunsul, mai scurt decît întrebarea, al lui Klaus Iohannis.

<Dan Tapalagă, G4Media: Bună seara, domnul preşedinte. Dan Tapalagă, G4Media. Sigur că subiectul numărul 1 în România astăzi e legat de situaţia sanitară, de creşterea numărului de infectări, însă colegii mei au prioritizat acest subiect şi există şi alte priorităţi strategice cum chiar administraţia prezidenţială le-a anunţat într-un comunicat dat chiar ieri, referitor la... după reunirea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, referitor la modificarea Legilor de funcţionare a serviciilor secrete. Problema este, domnule preşedinte, că aceste servicii secrete au pierdut, cum foarte bine ştiţi, din atribuţii din cauza unor decizii ale Curţii Constituţionale, decizii pronunţate în 2016, în 2018, în 2020. Mai exact, ele au pierdut atribuţia, dreptul ca informaţiile culese să fie folosite drept probe în procesele penale. Din acest motiv, am înregistrat o încetinire a investigaţiilor, a anchetelor, şi întrebarea este dacă în procesul de scriere a acestor legi intenţionaţi să găsiţi soluţii pentru a reda serviciilor secrete această atribuţie, acest drept de a utiliza informaţiile drept probe în procesele penale. Mai ales, o precizare importantă, că printr-o ultimă decizie a Curţii Constituţionale din 2020, nici informaţiile culese pe mandate de siguranţă naţională nu pot fi utilizate drept probe în procese. Deci, e o problemă? Dacă da, cum intenţionaţi să o rezolvaţi şi dacă intenţionaţi să redaţi serviciilor aceste atribuţii? Vă mulţumesc!

Klaus Iohannis: Nu intenţionez să am iniţiativă şi să redau serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale. Aceste lucruri, urmărirea penală se face de către procurori, iar judecarea speţelor se face de către judecător. Serviciile secrete şi serviciile speciale nu au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă, şi conform legii în vigoare acum, în cursul activităţii lor sesizează posibile fapte penale, da, sesizează parchetul competent, atît, fără să furnizeze probe, fără să participe la obţinerea de probe. Nu intenţionez să modific sau să solicit modificarea legilor în sensul de a reveni la situaţia anterioară.>

Tîlcul răspunsului prezidenţial poate fi desluşit în profunzime doar prin radiografia întrebării. Aşa cum evidenţiază Dan Tapalagă, ca urmare a unor decizii ale CCR, Serviciile Secrete SRI, în primul rînd, au pierdut dreptul de a se implica în procesul penal, al celui vizînd corupţia, îndeosebi. Despre întemeierea democratică a deciziilor CCR în această privinţă am scris şi vorbit în numeroase rînduri. Nu mai reiau argumentele convocate împotriva sinistrei realităţi numite de mine Binomul SRI-DNA. Prin Protocoale secrete, anticonstituţionale, prin făurirea dinadins a unor prevederi ambigui ale Codului de procedură penală, încununate de proclamarea Corupţiei drept atentat la Siguranţa Naţională, Serviciul Român de Informaţii a căpătat atribuţii în iniţierea şi desfăşurarea anchetelor penale în cazurile de corupţie şi, lucru halucinant, chiar în urmărirea procesului în instanţă. Dincolo de încălcarea statului de drept, implicarea SRI în anchetele penale a dus la transformarea luptei împotriva corupţiei într-un pretext de amestec al SRI în lupta politică. Folosirea tehnicii SRI de monitorizare pentru a strînge probe în vederea anchetei penale, preluarea de către DNA ca probe a interceptărilor SRI din cazurile de siguranţă naţională au fost tot atîtea căi de scoatere din joc de către SRI a anumitor oameni politici. În acelaşi timp, primind mură-n gură de la SRI, procurorii DNA s-au lenevit, s-au deprofesionalizat. Practic, ei luau de la SRI dosarul de-a gata.

Deciziile CCR au scos SRI din procesul penal. Procurorii DNA, obişnuiţi să lucreze alţii pentru ei, s-au trezit în faţa unor dificultăţi incomensurabile. Promovaţi de Codruţa Kovesi doar pe criteriul loialităţii faţă de ea, procurorii DNA s-au dovedit incapabili să se descurce pe cont propriu. Căpătînd curaj, instanţele de judecată au început să respingă pe bandă rulantă încropelile poreclite de procurorii DNA dosare. Asta a dus la o paralizare a activităţii DNA. În loc să treacă la promovarea unor procurori competenţi, să stimuleze inteligenţa, talentul în descoperirea suspecţilor şi strîngerea de probe, DNA a intrat în stand-by. S-a creat astfel impresia greşită că lupta împotriva corupţiei în plan penal a slăbit din cauza unor comploturi puse la cale de CCR prin declararea drept neconstituţională a Binomului SRI- DNA. Scoaterea SRI din procesul penal a fost o necesitate istorică. Ea trebuia însă urmată de măsuri luate de DNA pentru a se descurca pe cont propriu.

Întrebarea lui Dan Tapalagă, de fapt întrebarea de tip editorial, n-a fost întîmplătoare. Ea mărturisea, la conferinţa de presă, campania dusă de un Grup însemnat – procurori, ONG-uri, site-uri, televiziuni – pentru reîntoarcerea SRI în procesul penal. Argumentul tare al acestei pledoarii:

E o condiţie a reluării în forţă a luptei împotriva corupţiei.

Preşedintele ştia că întrebarea nu aparţine unui ziarist, ci unui purtător de cuvînt al unei Grupări. Că ea nu exprima simpla curiozitate de jurnalist, ci o provocare de militant. Aşa se explică fermitatea (neobişnuită) cu care Klaus Iohannis a respins orice întoarcere la Binomul SRI-DNA.

Exprimă această poziţie fermă, categorică, preocuparea lui Klaus Iohannis pentru respectarea drepturilor omului?

Evident, nu.

Klaus Iohannis a dovedit cu prisosinţă că respectarea drepturilor civile, curmarea abuzurilor din partea instituţiilor de forţă sînt ultimele lucruri pentru care ar mişca un deget.

În conferinţa de presă de miercuri Klaus Iohannis a exprimat la cel mai înalt nivel poziţia neclintită a noii conduceri a SRI în privinţa Binomului SRI-DNA. Chiar de la venirea în fruntea SRI, Eduard Hellvig a pornit o amplă campanie pentru revenirea SRI la atribuţiile sale constituţionale:

Cele de apărarea a Siguranţei Naţionale.

Eduard Hellvig şi-a dat seama de pericolul mortal pentru SRI întruchipat de implicarea ofiţerilor în procesul penal:

1) Uriaşe cheltuieli de timp, personal şi energie au fost făcute de SRI pentru o instituţie cu care el, Serviciul, n-avea constituţional nici o legătură: DNA. Asta a dus la slăbirea forţei SRI.

2) Ofiţerii SRI au urmat Academia de specialitate convinşi că vor lupta cu servicii secrete străine, cu spioni străini, luptă în care îşi vor dovedi inteligenţa, talentul. Prin existenţa Binomului SRI-DNA ei s-au pomenit puşi să supravegheze pe nu ştiu ce baron local cînd acesta se lupta în pat cu ibovnica, să descopere şi să probeze fapte de corupţie. Pentru tinerii ofiţeri SRI acesta a fost o umilire, o dezonoare.

Scoaterea SRI din procesul penal n-a fost opera exclusivă a CCR. A fost – dacă nu exclusiv – opera noii conduceri a SRI”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro