Ion Cristoiu | Un lucru e sigur: Florin Cîţu e de nevindecat

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că premierul Florin Cîţu continuă politica afirmaţiilor controversate, prin postări sau prin ziceri publice de genul celei cu teroriştii, fie pentru că are personalitatea unui politician prost, fie pentru că nu are imaginea dezastrului pe care vorbele sale le reprezintă în atmosfera mediatică a ţării din cauza absenţei oricărei urme de protest faţă de ceea ce afirmă ca demnitar al statului român.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Cătălin Tolontan face în Libertatea un scurt bilanţ al ceea ce domnia sa numeşte gafele comise de Florin Cîţu ca premier. Sînt prezentate declaraţii alandala, unele contradictorii prin raportare chiar la autorul lor, Florin Cîţu, altele în conflict vădit cu realitatea. Nu puţine sînt declaraţiile prin care Florin Cîţu încalcă brutal normele statului de drept. Locul de frunte e deţinut de faimoasa declaraţie din Vinerea Verde prin care premierul României a denunţat drept teroriste punerile la îndoială ale măsurilor luate de Guvern în materie de restricţii:

<Există o campanie împotriva portului măştii în spaţiul public, există o campanie împotriva măsurilor de distanţare şi există o campanie împotriva vaccinării. Vă spun că, din punctul meu de vedere, aceste acţiuni sînt similare cu acţiunea unor terorişti, pentru că a zădărnici această acţiune, această activitate a Guvernului, care are ca obiectiv îmbunătăţirea sănătăţii tuturor românilor, este o acţiunea care încearcă să submineze autoritatea statului, fără date.>

Asupra acestei ultime ieşiri din decor a premierului ar trebui să insiste mai mult: semnificaţiile declaraţiei sînt mult mai multe decît cea a Gurii care bate c...l. Peste tot în lume, ajunsă la exasperare după un an şi ceva de restricţii, populaţia iese în stradă pentru a protesta împotriva a ceea ce se profilează drept eternizarea încălcării drepturilor individuale. A fost şi la noi o manifestare de stradă, fără prea mare ecou. Maşinăria Presei miluite a batjocorit-o scoţînd din tezaurul de clişee imbecile acuzaţii precum punerea la îndoială a sănătăţii oamenilor. Că aceste mişcări de protest din stradă, dar mai ales campaniile de pe reţele sociale, sînt atacate de ziarişti mi se pare normal. Libertatea de expresie în numele căreia alţi ziarişti cer să nu fie cenzuraţi cînd contestă măsurile dă dreptul să se exprime şi celor care cîntă măsurile de restricţie.

În cazul declaraţiei cu teroriştii e însă vorba de premierul României. Florin Cîţu e, înainte de toate, premierul României. Un premier care nu e tehnocrat, ci reprezentant al unui partid, Partidul Naţional Liberal. Un partid care, cel puţin pînă nu demult, s-a afirmat pe scena postdecembristă drept un apărător al libertăţilor individuale, între care se numără şi libertatea de a protesta împotriva deciziilor Puterii. Declaraţia iresponsabilă a lui Florin Cîţu devine astfel şi poziţia iresponsabilă a unui partid de Guvernămînt. Zicerea lui Florin Cîţu, care vine în prelungirea unuia dintre cele mai penibile spectacole oferite de presa locală, cel al transformării în breaking news a venirii premierului pe jos în cadrul acţiunii publicitare numite Vinerea verde, e un act de agresiune al Puterii faţă de cetăţenii care se bucură de dreptul democratic de a contesta deciziile la nivel înalt. Nu-i exclus ca ea să pregătească terenul pentru OUG prin care să se îngrădească libertatea de expresie în chestiunea Pandemiei şi a Vaccinării.

În perioada Pandemiei, prin acel instrument obscur numit Grupul de Comunicare Strategică, au fost interzise site-uri. Site-uri care nu spuneau atunci altceva decît ceea ce ulterior s-a dovedit a fi adevărat.

Puneau la îndoială exagerarea pericolului pandemiei; puneau la îndoială deciziile aberante ale autorităţilor noastre.

Nu exclud posibilitatea ca acolo, în cazanele cu ciorbă de lobodă ale regimului Klaus Iohannis, să se pregătească decizii de limitare a libertăţii de expresie, cu deosebire pe internet.

Cătălin Tolotan, jurnalistul de la Libertatea, pune aceste declaraţii ale lui Florin Cîţu pe seama unei lipse de supraveghere a premierului din partea aparatului guvernamental şi a unei lipse de asistenţă, dacă se poate spune aşa, în apariţiile publice din partea partidului căruia îi aparţine. Declaraţiile lui Florin Cîţu, care deja pot umple un capitol al Istoriei gogomăniilor spuse cu ochii larg deschişi, sînt explicate de Cătălin Tolontan prin faptul că Florin Cîţu e lăsat în plata Domnului de o maşinărie care ar trebui să-l controleze şi chiar să-l îndrume.

Cătălin Tolontan e aici delicat.

Mult mai delicat ca în alte cazuri.

Sigur că premierul trebuie să beneficieze, înainte de a deschide gura, de o maşinărie care să controleze ce are de gînd să spună; o maşinărie care să-l tragă de mînecă după ce a făcut o gafă. Florin Cîţu e lider PNL. Ar fi normal ca PNL-ul să-i pună la dispoziţie maşinăria sa de comunicare publică.

Eu însă nu cred că în cazul lui Florin Cîţu e vorba de stîngăcii ale maşinăriei guvernamentale sau ale maşinăriei de partid de comunicare.

Am mai spus-o, o s-o spun şi o s-o spun cît timp Florin Cîţu va fi premier:

Florin Cîţu este cel mai prost politician din ultimii 30 de ani. A fi prost politician nu înseamnă a fi prost ca om, nu înseamnă a fi prost ca bărbat, nu înseamnă a fi prost purtător de ghete, sau a fi prost conducător autor. Politica e un domeniu în care pentru a te manifesta trebuie să ai un minim talent. Lui Florin Cîţu îi lipseşte acest talent. Pentru că în talentul de politician intră şi ceea ce am putea numi autocorectarea. Orice funcţionar public, şi dacă este doar secretarul unui Consiliu local dintr-un sat pierdut în creierul munţilor, îşi dă seama, totuşi, cînd bate cîmpii, şi se corectează. Florin Cîţu trebuie să aibă feed-back-ul declaraţiilor sale. Create nu de alţii, ci de el însuşi sub semnul autocontrolului tipic lucidităţii. La Cibernetică am învăţat despre retroacţiunea negativă, definitorie pentru sistemele cibernetice. Omul este un sistem cibernetic. În momentul în care întinde mîna şi dă de flacără, îşi retrage mîna, se autocorectează. Pădurea este un sistem cu retroacţiune pozitivă, un sistem rigid. Cînd ia foc un copac, următorul copac nu-l blochează în arderea sa, ci ia şi el foc, şi amplifică incendiul la nivel de pădure.

Aşa este şi Florin Cîţu:

Pe măsură ce înaintează în funcţia de premier, el nu-şi corectează slăbiciunile, ci le amplifică.

Cel mai bun exemplul îl reprezintă dicţia catastrofală. În discursul public, Florin Cîţu hăpăie cuvintele. Ai impresia că multe dintre el îl frig şi fără să-şi dea seama le înghite nemestecate, ca să scape de ele. Poate fi un defect din naştere, poate fi un defect din educaţie. Indiferent de cauză pentru un premier, defectul e catastrofal. Premierul, ca politician, trebuie să stîrnească emoţii. Cum să stîrnească emoţii Florin Cîţu dacă, în absenţa unei subtitrări a discursurilor sale, toţi cei care-l ascultă nu pricep ce spune? Un politician de minimă inteligenţă şi-ar da seama şi fără să i se atragă atenţia că vorbeşte prost, şi atunci ar încerca să se corecteze. Are în faţa sa exemplul lui Demostene.

Florin Cîţu nu încearcă să se corecteze. El soarbe mai departe cuvintele.

Un alt nărav a lui Florin Cîţu e plăcerea evidentă de a spune tot ce-i trece prin cap la un anume moment, fără a se gândi la consecinţe şi chiar fără a-şi da seama că spune o nerozie supraponderală. Înainte de a deveni ministru de Finanţe ajunsese faimos în România prin postările sale că-l urmăresc extratereştrii şi că agenţi KGB se uită pe fereastră dacă el mănîncă ciorbă sau supă la restaurant. Tot în acea perioadă s-a remarcat prin postările sale violente, isterice, pe Facebook împotriva Partidului Social Democrat. A continuat această politică şi după ce a ajuns ministrul de Finanţe. A continuat această politică de declaraţii delirante, rod al absenţei minimului autocontrol, şi după ce-a ajuns premier.

Faptul că el merge înainte poate avea două explicaţii:

1) E de nevindecat, deci indiferent ce i s-ar spune şi indiferent ce s-ar întîmpla, şi dacă cineva l-ar prinde şi i-ar pune botniţă, el tot ar continua să vorbească prin botniţă şi să spună prostii, pentru că aceasta este personalitatea lui, un politician prost.

2) Există şi posibilitatea ca Florin Cîţu să nu aibă imaginea dezastrului pe care-l reprezintă vorbele sale puse în atmosfera mediatică a ţării. Asta deoarece nu există mişcări de protest împotriva neghiobiilor cu tichie pe care le spune, iar presa, în marea ei, majoritate îl tratează cu deosebită amabilitate.

Însă un lucru este sigur: Florin Cîţu e de nevindecat”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro