ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Gheorghe Calciu Dumitreasa, preotul pentru care Reagan, Thatcher şi Papa Paul al II-lea l-au încolţit pe Ceauşescu

”Continuă să se situeze pe poziţii profund duşmănoase”

La puţină vreme de la eliberarea din temniţă, Gheorghe Calciu intra din nou în vizorul Securităţii. Căpitanul Balint Ioan făcea la 10 decembrie 1966 propunerea ”de punere în filaj a legionarului Calciu Gheorghe”, care era deja urmărit ”prin dosar informativ”. Raportul securistului arăta: ”în etate de 41 ani, fost condamnat pentru uneltire, în prezent student bursier la Institutul Pedagogic, Facultatea de Filologie secţia franceză, căsătorit, cu domiciliul în Bucureşti b-dul. Armatei Poporului, Calciu Gheorghe după graţierea lui continuă să se situeze pe o pozitie profund duşmanoasă şi să ţină legături cu elemente cum ar fi: Petrişor Marcel (decedat recent, într-un condamnabil anonimat – n.n.), Andronescu Demostene, Iosif Iosif, Dumitreasa Ion, Dragoş Hoinic, toţi din Bucureşti, precum şi cu Ovidiu Sabin şi Ion Vidolman din Arad şi Mare Ion din Constanţa. Legăturile sale în prezent sînt lucrate de organele noastre, prin forme superioare de evidenţă şi cunoscute prin poziţia duşmănoasă prezentă”.

Raportul căpitanului Balint conchide: ”întrucît legionarul Calciu continuă să se situeze pe o poziţie duşmănoasă şi să întreţină legături cu elemente legionare graţiate, considerăm util a fi pus în filaj, în scopul de a stabili legăturile sale, elementele ce-I vizitează la domiciliu sau pe care le vizitează el în aceasta perioadă, precum şi locurile unde se întîlneşte cu aceste elemente”. Filajul a dus la ”îngroşarea” dosarului de securiate al lui Gheorghe Calciu, la intensificarea urmăririi sale informative şi cele din urmă i-a atras o nouă condamnare politică.

Securitatea a încercat permanent să-i zădărnicească ”activitatea anticomunistă”. În iulie 1970, de pildă, a fost din nou chemat şi ”avertizat”. Ceea ce s-a petrecut atunci este consemnat de un raport tipizat de ”avertizare”: ”I. Date biografice: numele şi prenumele făptuitorului: Calciu Dumitreasa Gheorghe, data naşterii anul 1925, luna noiembrie, ziua 23, locul comuna Mahmudia, oraşul Tulcea, sexul barbătesc, naţionalitatea română, domiciliat în Bucureşti, locul de muncă Şcoala nr.144, funcţia profesor, starea civilă căsătorit, numărul copiilor 1, pregătirea şcolară Institutul pedagogic, apartenenta politică neîncadrat, antecedente politice fost în F.D.C., antecedente: în anul 1949 a fost condamnat la 8 ani temniţă grea, pentru activitate legionară, în detenţie a continuat activitatea duşmănoasă, fapt pentru care a fost rejudecat şi condamnat la 15 ani, în anul 1957. II. Date privind faptele. Descrierea pe scurt a faptelor: după graţiere, a continuat să aibe manifestări duşmănoase la adresa regimului şi legături suspecte cu elemente legionare eliberate din închisoare. Manifestarile sale duşmănoase au constat în injurii şi calomnii aduse la adresa conducătorilor de partid şi de stat şi neîncredere în trăinicia regimului nostru. Metode şi mijloace de folosire de făptuitor: întalniri permanente cu elemente legionare eliberate din închisoare. Ce factori externi au înlesnit faptele ori au creat un climat favorabil pentru aceasta: este un element fanatic legionar, care a stat mulţi ani în detenţie. III. Măsurile operative luate: avertizat la 20.07.1969. IV. Atitudinea adoptata cu ocazia luării măsurilor operative: şi-a recunoscut activitatea în mod formal, însă ironiza necesitatea chemării sale de către organele de securitate, afirmînd faţă de informatori că aceste chemări îl deranjează cumplit. V. Eficienţa măsurilor operative: după avertizare, un timp s-a situat pe o poziţie corespunzătoare, după care a început din nou să aibe manifestări duşmănoase, fapt pentru care a fost din nou avertizat”.

Aceste avertizări erau o joacă de copii, pentru cel care îndurase reeducarea de la Piteşti şi supravieţuriea unei zidiri de viu, în Casimca Jilavei, vreme de cinci ani. Securitatea nu-l mai putea speria.

Părintele Calciu, adevăratul iniţiator al Sindicatelor Libere din România

După absolvirea studiilor de filologie, Gheorghe Calciu a urmat şi teologia, fiind hirotonit preot – o promisiune ce şi-o făcuse din închisoare, pentru a se ruga pentru iertarea propriilor păcate, ca ”reeducat” la Piteşti. Ocazia cu care şi-a luat şi cognomenul ”Dumitreasa”, în amintirea uneia din victimele sale, ca ”reeducator” la Piteşti. A ajuns profesor la Seminarul Teologic, cu toată împotrivirea Securităţii, unde în Postul Paştilor din 1978, la un an de la cutremurul din martie 1977 a ţinut un şir de şapte predici, intitulate ”Şapte cuvinte către tineri”. Protestînd făţiş faţă de demolarea Bisericii Enei şi de politica ateistă a regimului, aceste predici au atras o largă audienţă – dar şi intensificarea ”atenţiei” pe care Gheorghe Calciu Dumitreasa a primit-o din partea Securităţii.

În 1979, părintele Calciu a trecut la acţiuni concrete, împotriva dictaturii din ce în ce mai făţişe a lui Nicolae Ceauşescu. Aşa cum consemna un raport-sinteză care a stat la baza unei noi condamări politice pe care avea să o primească, ”la începutul anului 1979, preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa a hotărît, în locuinţa sa din Bucureşti, împreună cu dr. Cană Ionel şi Braşoveanu Gheorghe înfiinţarea unui grup protestatar, denumit Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (S.LO.M.R.), care propunea mai  multor persoane, cu sprijinul postului de radio Europa Liberă criticarea realităţilor şi crearea de acţiuni ostile regimului. În scurt timp, organele de Securitate l-au luat în lucru informativ”.

Din documentele intocmite de Securitate în acest caz ”rezultă că în luna februarie 1979, i-a cerut lui Cană Ionel să redacteze un program de constituire a S.L.0.M.R. şi au întocmit împreună o listă cu 20 de membrii ai grupării. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, în mod deliberat, nu a figurat între membrii fondatori ai S.L.O.M.R., care nu urmărea revendicări de ordin religios”. Părintele Calciu, aşa cum reiese din convorbirile iniţiale, consemnate de Securitate a spus că el, ca preot, ar îndepărta muncitorii, mulţi victime ale propagandei ateiste, de ideea unui sindicat liber. Totodată, Gheorghe Calciu-Dumltreasa ”le-a spus lui Cană Ionel şi Braşoveanu că difuzarea declararaţiei-program şi a listei membrilor fondatori ai S.l.O.M.R. nu va avea niciun fel de consecinţe, deoarece vor fi sprijiniţi de organizatii din. strămătate şi i-a sfătuit să acţioneze cu hotărîre”. S-a dat exemplu pe sine, care nu cedase, în pofida atîtor ani de închisare, ”în condiţii mult mai grele, fără nici un sprijin de hotare”. La 21 februarie 1979, Gheorghe Calciu-Dumitreasa s-a întîlnit cu un corespondent de presă străin, căruia i-a înmînat documentele de constituire a S.l.O.M.R., al cărui program a fost difuzat de postul de radio Europa Iiberă la 3 martie 1979.

Dar părintele Calciu greşise, în evaluarea sa. Speriaţi de impactul pe care ideea unui sindicat liber o avea, prin intermediul ”Europei Libere”, securiştii au trecut la măsuri radicale şi brutale. Pentru ”activitatea desfăşurată, cei trei au fost arestaţi şi condamnaţi la 2 aprilie 1979, pentru infracţiunea de complot”, arată raportul citat: Gheorghe Calciu Dumltreasa Ia 10 ani închisoare, Ionel Cană la 5 ani şi Gheorghe Braşoveanu la 3 ani. În 20 august 1984, după cinci ani şi jumătate de bătări şi umilinţe indurate în detenţie, părintele Calciu Dumitreasa a fost eliberat din temniţă, în urma intervenţiilor şi chiar a presiunilor făcute de Ronald Reagan, Margaret Thatcher şi Papa Ioan Paul al II-lea, direct la Nicolae Ceauşescu.

La înmormînatrea părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa la Mănăstirea ”Petru Vodă, în urmă cu 15 ani, după cum i-a fost dorinţa, părintele Iustin Pârvu i-a adresat acestuia un ultim cuvînt: ”Cu două luni în urmă aţi fost aici la noi, aţi admirat munţii, dealurile, pădurile şi celelalte lucruri minunate ale lui Dumnezeu şi v-aţi exprimat dorinţa ca trupul cel ostenit de suferinţe şi pribegie să se odihnească în Grădina Maicii Domnului, în pământul sfînt al ţării noastre şi mai exact la Mănăstirea Petru Vodă, închinată tuturor Martirilor jertfiţi în temniţele comuniste şi împreună să aşteptăm aici sunetul trîmbiţei celei de apoi a Arhanghelului pentru învierea cea de obşte şi să ieşim întru întâmpinarea Domnului în văzduh. Bine ai venit iubite frate întru credinţă şi întru suferinţă, deoarece binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului! Biserica şi neamul nostru românesc pierd azi pe una dintre cele mai puternice conştiinţe ale demnităţii noastre creştin-ortodoxe şi româneşti, iar pe de altă parte cîştigă un rugător în ceruri, pentru acest popor greu încercat, aici pe pămînt”.