COMENTARIU Marius Oprea: Balcoanele lui Cioloş

Jumătate din întreprinderile mici şi mijlocii din România şi-au redus activitatea anul trecut ca urmare a pandemiei, iar o treime s-au închis şi şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic. Firmele se descurcă din ce în ce mai greu: 22% au amînat plata impozitelor, 14% pe cea a chiriilor, 10% au restanţe la plata utilităţilor şi 7% au cerut amînarea creditelor la bănci. Alte 43 de procente din ele întîrzie la plata către partenerii de afaceri, cît de mult pot să o facă – cu alte cuvinte, sînt ”rău-platnici”.

Sînt cifre oficiale, prezentate la sfîrşitul anului trecut, de către Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor. La începutul pandemiei, în România erau 430.000 de microîntreprinderi şi alte 50.000 de afaceri mici şi mijlocii, angajînd 65,8 din sfera sectorului privat – restul de peste o treime fiind ”ocupat” la celălalt sector, al celor 1.667 de mari operatori economici.

În condiţiile în care ”şomajul tehnic” nu se va mai putea prelungi şi în care angajaţii IMM-urilor aflate ”în adormire” ca masoneria în timpul comunismului (adică, nefăcînd nimic) vor intra de-a dreptul în şomaj, va fi vai şi-amar de cîteva sute de mii de oameni, pentru că foarte mulţi dintre ei sînt angajaţi ”pe hîrtie” cu salariul minim, sau puţin peste cel minim pe economie, pentru ca angajatorul să evite ”dările” prea mari la stat. Şi la şomaj, corespondentul unui asemenea salariu minim este un ”ajutor” de şomaj de 375 de lei, mai puţin decît ajutorul social – e vorba să crească, se spune, la 500 de lei...

Mult, nu se mai poate continua aşa. Pandemia a lovit în toţi. Nu ştiu cum a fost făcută ”baza de calcul” a viitorului buget, dar, chiar şi fără o mărire a pensiilor şi salariilor bugetarilor, va fi greu ca bugetul să se menţină în limita deficitului prognozat: Dacian Cioloş a afirmat că, faţă de 100 miliarde deficit, acesta o să scadă cu 20%. De unde? De unde încasări, dacă IMM-urile, ”stîlp” al economiei, nu mai funcţionează, pentru că abia 13% dintre ele au declarat că în 2020 şi-au amplificat activitatea şi restul sînt cel puţin amorţite, dacă nu de-a binelea moarte?

Acesta e peisajul. Oarecum sumbru. Optimist îl vede doar Cioloş, care a mai spus ieri, tot în privinţa bugetului, că nici vorbă de austeritate: ”avem investiţii mai mari decît au fost proiectate anul trecut. Şi atunci cum putem vorbi de un buget de austeritate?” Primul ministru Florin Cîţu, care a recunoscut austeritatea bugetară din 2021 n-a învăţat încă prea bine să mintă. Fostul prim-ministru Cioloş, da. S-a exersat şi după ce a plecat de la Palatul Victoria, ca politician. Cîţu mai are vreme, mai ales că e şi aspirant la fotoliul de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Afirmaţiile lui Dacian Cioloş sînt asemenea reclamei dezvoltatorului ”proiectului imobiliar” la blocul din imagine, aflat din cîte se pare pe Şoseaua Fundeni din Bucureşti şi care suna probabil aşa: ”de vînzare, apartamente cu balcon…”

O altă afirmaţie a lui Cioloş a fost cea potrivit căreia nici vorbă să scadă pensiile şi salariile, ele cresc ”în limita prevăzută de lege”. În aceste condiţii, a spus el, "s-a decis deja o creştere a pensiilor care se aplică din 2021, deci pensia în 2021 va fi mare decît pensia în 2020. Salariul de bază, la fel, e decis deja că va creşte. Nu se taie nimic, totul creşte, totul va fi mai mare decît anul trecut”. Cu tot umorul involuntar al afirmaţiei, care aduce cu ”balcoanele” din imagine, ea este mai mult decît o minciună: e cinism de-a binelea,

În România există 4,9 milioane de pensionari cu o pensie medie de 1.500 de lei şi alţi 800.000 de pensionari trăiesc dintr-o pensie de 800 de lei pe lună, spunea deunăzi Raluca Turcan. Noi pe cine să credem? 

De la minciună electorală şi pînă la minciună cinică e un pas mare, la fel de mare ca de la omorul din culpă, la omorul cu premeditare. Cum poate privi Cioloş în ochi milioanele de victime de mai sus?