COMENTARIU Marius Oprea: ”România educată” pentru sparanghel

Anul trecut, România era încă educată. Dar despre proiectul cu acest nume, singurul dealtfel pe care şi l-a asumat preşedintele Klaus Iohannis, nu se mai spune acum nimic. Nimic nu se mai întîmplă, de o vreme, nici pe site-ul proiectului, unde eşti invitat cu vreun eveniment sau o dezbatere, care să aibă loc sub sigla lui şi patronajul implicit al preşedintelui, părintele său spiritual. Copilul de suflet al lui Klaus Iohannis a fost abandonat. Sau poate nu am înţeles noi finalitatea acestui ”proiect de ţară”.

Cînd în urmă cu ceva vreme, în toiul verii, au fost elaborate patru variante ale ”Planului-cadru pentru învăţămîntul gimnazial din România”, Klaus Iohannis nu a suflat o vorbă despre aberaţiile cuprinse în acestea. Colectivul de redacţie, nişte ”grupuri de lucru” de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării au stabilit prevederi care duc la înjumătăţirea numărului de ore de limbi moderne, de istorie, dar şi de ştiinţe (fizică, chimie, biologie) şi la eliminarea orei de latină. Dispare chiar şi vechea dirigenţie, iar orele de religie, muzică şi desen rămîn cu un statut tolerat. Ce se mai face, de fapt, în şcoală? Se predă alfabetul şi se învaţă aritmetica. Din ”România educată”, ne vom alege cu o Românie minim alfabetizată. Dacă preşedintele a tăcut solemn în acest caz şi s-a spălat pe mîini (cum ne tot îndeamnă, de la pandemie încoace) şi cum a făcut-o şi cu proiectul său, a recţionat în schimb, faţă de noul conţinut al educaţiei gimnaziale în România prezidiul permanent al Academiei Române. Într-un comunicat din 10 august, au fost criticate în termeni cît se poate de ”academici”, dar duri propunerile ”comise” de subalternii ministresei Anisie. Academicienii constată ”cu surprindere şi cu îngrijorare” că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite "competitivitatea înaltă", într-un context în care aceste ore constituie motorul economiei mondiale şi că eliminarea sau diminuarea orelor de discipline umaniste şi eliminarea limbii latine, la rîndul ei ”compromite caracterul naţional al resursei umane". În final, şcoala ”va produce în mod evident mai puţini români competenţi”.

De fapt, poate că proiectul preşedintelui Iohannis urmăreşte tocmai asta, are un cu totul alt conţinut decît cel enunţat în titlu şi el se traduce de fapt prin ”Ţara te vrea prost”. Şi ne vrea aşa de mici: acum, la recenta rectificare bugetară, s-au mai tăiat de la educaţie banii pentru circa 175.920 de mii de ”tichete de grădiniţă” de cîte 50 de lei pe lună,  pentru 58.640 de copii defavorizaţi. Fără nicio reacţie din partea ”României educate”. Preşedintele nu a scos niciun cuvînt nici anul trecut, cînd în buget guvernul a prevăzut pentru educaţie numai 3,4% din PIB, în condiţiile în care media UE este de 5,22%. Aşa ne-a prins pandemia, cu educaţia cîrpită. E drept, s-au prevăzut la rectificare peste cinci sute de milioane de lei pentru cumpărarea de tablete. Numai un prilej de şmen, susţin unii, cum a fost şi cu măştile. Nu spun că nu e nevoie de aşa ceva. Un studiu IRES a arătat că 68% dintre elevi au acces la învăţămînt online şi restul, peste 900.000, n-au auzit de aşa ceva (Ministerul Educaţiei susţine că procentul acestora ar fi de doar 9%). Este însă aceasta soluţia? La ce vor folosi tabletele, cînd, după cum stabilesc noile idei ale Ministerului, programa şcolară e la nivelul ”Tetris”?

În pragul începerii unui nou an şcolar, diriguitorii învăţămîntului n-au nicio idee despre cum va arăta acesta. Încă se mai măsoară cu metrul prin clase, pentru a se stabili ”distanţarea socială” între bănci şi nu se ştie cîţi elevi vor încăpea la ore şi cîţi vor rămîne pe dinafară, ”online”. Cum se va preda, pentru că profesorii nu pot, în acelaşi timp, să fie şi la clasă şi ”conectaţi”, pentru cei rămaşi acasă. Faţă de toate aceste întrebări, mult mai multe decît răspunsurile, oricum evitate pînă acum, ”România educată” a preşedintelui Klaus Iohannis tace din nou răsunător. 

”Prea mulţi elevi trec prin şcoală fără a stăpîni competenţele de bază şi un procent mare de elevi părăsesc sistemul de învăţămînt, înainte de a finaliza învăţămîntul secundar superior”, spunea despre situaţia de la noi un raport Eurostat de anul trecut. Obiectivul asumat de România pentru 2020, de a reduce rata de părăsire timpurie a şcolii nivelul de puţin peste 11 procente nu a fost realizat. El rămîne încă periculos de aproape de rata de 20%, în vreme ce media europeană e la jumătate. Mai bine n-aveam parte de o ”Românie educată”, ci măcar de una normală. Nu una în care bugetul serviciilor secrete aproape să se dubleze (cum s-a întîmplat anul trecut, pentru 2020, cu Serviciul Român de Informaţii şi mai ales Serviciul de Protecţie şi Pază), în vreme ce bugetul educaţiei a scăzut. Cu mai puţini bani, cu mai puţine ore de ştiinţe, limbi moderne şi istorie, ne pregătim deci pentru viitor.

Cînd a lansat programul ”România educată”, preşedintele Klaus Iohannis spunea că ”România are un potenţial de dezvoltare extraordinar, iar oamenii sînt cea mai de preţ resursă a sa. Pentru a valorifica însă această resursă, este esenţial ca educaţia să îşi recîştige importanţa cuvenită. Educaţia dă direcţia unei vieţi şi a unei ţări”. Corect. După cum înţelegem din bugetul alocat educaţiei şi din modificările ei de conţinut, faţă de care preşedintele, patronul proiectului, el însuşi fost profesor şi inspector şcolar nu a ridicat niciun fel de obiecţii, e suficient ca potenţialul uman al României să se ridice la nivelul ”sparanghel” şi direcţia vieţii noastre să fie Germania.