PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: La ”Neurovision 2022”, Putin a violat-o pe Stefania

Un festival de parcă l-ar fi organizat FSB-ul

Faptul că a fost nevoie de acest scandal ca Ucraina să fie declarată cîştigătoare, că s-au acuzat din toate părţile ”substraturi politice” care au dinamitat rezultatele reale ale concursului, iar acuzaţiile au pornit chiar de la vîrful organizării festivalului nu face decît ca Federaţia Rusă să aibă un prilej de bucurie: uite, ucrainenii au cîştigat prin fraudă. Şi, mai jos, sub vîrful clasamentului, s-au născut tot felul de tensiuni. Între români şi moldoveni, între moldoveni şi baltici. Şi aşa mai departe. Cum a fost posibil? Uite-aşa, se întîmplă de fapt de multă vreme, dar acum, sub presiunea politică de a scoate Ucraina cîştigătoare (nu neapărat pe nedrept) au scos la iveală mecanismele ascunse în culisele unui festival de muzică european, care s-a compromis, în opinia mea, iremediabil.

Festivalul a decurs de parcă ar fi fost organizat după un scenariu pus la cale de FSB – serviciile secrete ruse, pentru a compromite, la un loc, ţările europene, fie ele membre şi nemembre ale UE, amestecate în ”conspiraţia promovării Ucrainei”. Aşa se văd lucrurile, dinafară. Mulţi, aşa le şi interpretează. Parcă ”Eurovision” ar fi fost organizat de Putin, ca să arate cît de multă ”decadenţă” e în Europa.

Sîmbătă noaptea, juriile Eurovision 2022 din şase ţări au fost eliminate din calculul notelor finale, iar organizatorul concursului (Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, EBU) – a transmis un comunicat prin care s-a afirmat că după cea dea doua repetiţie generală a celei de-a doua semifinale a concursului Eurovision 2022, ”au fost identificate anumite tipare de vot incorecte în rezultatele din şase ţări”. Printre acestea, şi România. Astfel, voturile juriului din România (12) s-au dus nu către Moldova şi trupa ”Zdob şi Zdub”, ci spre Ucraina.

Trupa din Moldova a primit din România 0 puncte, în loc de 12. Oricum, moldovenii au ştiut adevărul: "Referitor la voturile juriului, a intervenit organizatorul. Le-a anulat". Dar nu s-au supărat: ”Vreau să zic că în scena a fost toată Moldova, toată România. Am simţit o susţinere enormă, şi pe scenă, şi în sală. A fost o nebunie. Vă mulţumim pentur susţinere. Cei din sală au dansat, au strigat. Sala a înviat, a fost o atmosferă incendiară", a spus unul din componenţii formaţiei. Iar la final, într-un comunicat, formaţia Zdob şi Zdub, reprezentanta Republicii Moldova la Eurovision 2022, care s-a clasat pe locul 7 după finala de sâmbătă noapte, ”mulţumeşte României şi le transmite fanilor  nemulţumiţi de punctajul obţinut că voturile unor jurii naţionale au fost anulate de Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune”.

Deşi, oficial, din România au primit zero voturi, cele zece exprimate pentru ei plecînd spre trupa din Ucraina, cei de la ”Zdob şi Zdub” au înţeles cum au stat lucrurile. Reprezentanţii României, ca întodeauna, au fost "surprinşi" să constate că rezultatul votului juriului României nu a fost preluat în calculul clasamentului final. Au revenit, arătînd componenţa votului, cu nume de artişti cunoscuţi şi socotiţi mai presus de orice bănuială. Dar nu mai foloseşte la nimic nici României şi nici prestigiului ei, deja terfelit. Pe lîngă România, au mai fost eliminate juriile din Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia şi San Marino, acuzate la fel că nu au votat, de fapt, ”corect politic”.

Jenă şi supărare, în Ucraina şi Moldova

Supărări s-au manifestat şi în Republica Moldova, după finala Eurovision din acest an. Vlad Ţurcanu, directorul Teleradio-Moldova a acuzat juriul din Chişinău că a ignorat concurentul României, spre deosebire de publicul moldovean, care a acordat cele mai multe voturi reprezentanţilor Ucrainei şi Marii Britanii, iar concurentul român a fost total ignorat.

Directorul Teleradio-Moldova, Vlad Ţurcanu, a acuzat juriul de la Chişinău că, spre deosebire de publicul moldovean care a acordat cele mai multe voturi artiştilor din România şi Ucraina, în schimb juriul din această ţară a ales să ofere cele mai multe puncte Ucrainei şi Marii Britanii, ignorând prestaţia României. "Atitudinea juriului moldovean faţă de prestaţia artiştilor români pe scena concursului Eurovision nu este totuna cu atitudinea Republicii Moldova faţă de România", a spus Ţurcanu, referindu-se la numărul mare de voturi primite de concurentul român de la public, în schimb neprimind niciun punct de la juriu.

Ceea ce nu s-a petrecut niciodată, în istoria Eurovision. ”După cum se vede din statistica oferită de Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, publicul telespectator din Republica Moldova a optat preponderent pentru, în ordine explicabilă prin suferinţele prin care trece vecinul din est, Ucraina şi România. Rămâne să înţelegem pe parcurs ce standarde înalte (atât de înalte, încât sunt deocamdată inaccesibile publicului cu care se găseşte în disonanţă) a avut juriul moldovean în opţiunile sale”, de vreme ce nu a acordat niciun punct României, a precizat Ţurcanu.

La fel de stigherit ca oficialul moldovean a fost şi ministrul Culturii din Ucraina, Oleksandr Tkachenko, care a declarat că este ”foarte jenant” că juriul ţării sale de la Eurovision a oferit zero puncte, pentru reprezentanţii Poloniei şi Lituaniei, dar a dat 12 puncte Regatului Unit. ”Nu reflectă în niciun caz atitudinea noastră reală faţă de voi, cei mai apropiaţi prieteni ai noştri din Europa. Sprijinul dumneavoastră este de nepreţuit. Recunoştinţa şi angajamentul nostru faţă de voi sunt aceleaşi. Şi, deşi competiţia nu este politică, nu este politică - este prietenie, sunt valori comune, este sprijin cuprinzător în toate domeniile. Şi sper că toate acestea vor dura mulţi, mulţi ani mai departe. Dragi polonezi şi lituanieni, vă suntem veşnic recunoscători, victoria noastră este comună: atât la Eurovision, cât şi în înfrângerea inamicului”, a scris Tkachenko, pe pagina lui de Twitter.

Pînă una-alta, am asistat, pe ansamblu, la un spectacol jalnic. ”comandamentul politic” ca Ucraina să iasă cîştigătoare a transformat concursul într-un bîlci inutil, care i-a pus chiar pe cîştigători în situaţia penibilă de a-şi cere scuze că au cîştigat. Aşa e cînd politica îşi bagă coada, unde n-are ce căuta. A ieşit o ceartă generală şi o mizerie de negreşit, de ai putea spune că, la Torino, într-un Neurovision, un spectacol al nebuniei, Putin a apărut pe scenă, fugărind-o pe Stefania, să o violeze. Sper din tot sufletul ca ”Euovisionul”, această risipă anuală de bani şi energii, un spectacol care, din ce devine mai lipsit de audienţă, naşte orgolii tot mai mari şi chiar supărări inutile între naţiuni, care trebuie să rămînă prietene şi unite – nu dezbinate, pentru un fleac, cum e votul pentru o melodie.

Semnele acestei dezbinări se văd la tot pasul, în încrîncenarea luptelor grele care se dau pe facebook şi alte reţele sociale, unde frustrarea şi supărările au dat în clocot. Am reţinut numai un comentariu, al unui spectator din Germania: ”Evident, politicul a fost din nou prezent. Ucraina trebuia să cîştige în contextul politic actual, dar nu e prima oară cînd asemenea criterii stau la baza deciziei finale. Reprezentanţii României n-au de ce să se supere, Moldova a fost mai bună. Că fraţii de peste Prut i-au ignorat pe români, asta e altă discuţie. Altceva este mult mai supărător: Germania plăteşte 12 milioane de euro pentru a ţine în viaţă Euro Vision Song Contest şi primeşte de ani de zile cîteva puncte, aşa în bătaie de joc. Înainte era de vină Angela Merkel, lidera europeană absolută, acum e Olaf Scholz calul de bătaie. Este cît se poate de clar, europenii nu-i iubesc pe nemţi. Dar ce are asta cu muzica? Tot mai multe voci cer ca Germania să se retragă din această competiţie. Şi atunci ce se va întîmpla cu Song Contest?”

Stau să mă gîndesc dacă n-ar fi mai bine ca supărarea germanilor să curme toate aceste aranjamente penibile, care de decenii învrăjbesc nu lumea muzicală, ci naţiuni întregi, de parcă însuşi ”Eurovisionul” ar fi o ”operaţiune specială” derulată de FSB, cu scopul de a distruge coeziunea Europei.