27 august 410 - Vizigoţii jefuiesc Roma după trei zile de asediu şi distrugeri

Niciun zid, nicio poartă, nicio legiune nu i-a putut opri pe barbarii însetaţi de sânge şi bogăţii. Au jefuit templele şi palatele, au ucis sau au luat prizonieri pe locuitorii apăraţi sau neapăraţi, au distrus monumentele şi operele de artă care făceau mândria Romei.

Au ars arhivele şi bibliotecile, au profanat mormintele şi relicvele, au violat femeile şi copiii. Au făcut ceea ce niciun duşman al Romei nu reuşise să facă în ultimii opt sute de ani: au umilit şi ruinat oraşul care se credea nemuritor.

Ce s-a întâmplat cu Roma după această jefuire? Cum a reacţionat împăratul Honorius, care se ascundea la Ravenna? Ce a însemnat acest eveniment pentru istoria Imperiului Roman de Apus şi pentru civilizaţia europeană? Acestea sunt întrebări la care nu există răspunsuri simple sau definitive. Unii istorici consideră că jefuirea Romei din 410 a fost un moment decisiv în declinul şi căderea Imperiului Roman de Apus, care s-a prăbuşit definitiv în 476.

Alţii susţin că jefuirea Romei nu a fost atât de catastrofală pe cât pare, şi că oraşul şi-a revenit relativ repede, fiind jefuit din nou de vandali în 455. Oricare ar fi adevărul, este cert că jefuirea Romei din 410 a avut un impact profund asupra conştiinţei europene, provocând o criză de identitate şi o reevaluare a valorilor culturale şi religioase.